ion lazu: Zilele oraşului Râmnicu Sărat; In taina





Poeţi din toată ţara la Zilele oraşului Rm.Sărat 2011

În această sâmbătă de dinaintea Sfintei Marii, din faţa Muzeului Literaturii Române a pornit spre Rm. Sărat un grup de scriitori, sub bagheta reputatului poet şi traducător Radu Cârneci, cetăţean de onoare al târgului de la Curbura Carpaţilor; în microbuz, poeţii: Gheorghe Istrate, Ion Murgeanu, Victoria Milescu, Monica Mureşan, Mariela Mitruţă, octogenara Veronica Bârlădeanu, traducătoare din maghiară, Florentin Popescu, Emil Lungeanu, Mihai Antonescu, Petru Solonaru şi graficienii Tudor Meiloiu şi Neculai Hilohi.

Tabloul votiv al bisericii brâncoveneşti

În faţa palatului brâncovenesc din Râmnicu Sărat ne-a întâmpinat un larg semicerc de poeţi din localitate şi de prin multe alte oraşe din ţară, în frunte cu dna Valeria Manta Tăicuţu, însoţită de consilierul cultural Prof. Valeriu Sofronie şi de viceprimarul urbei. După schimbul de bineţe şi de cărţi, cum se obişnuieşte între scriitori ce nu s-au mai văzut de-o bună vreme şi după fotografiile de grup, pe scările exterioare ale impozantului Palat (personal nu am rezistat ispitei de a intra din nou în minunata biserică brâncovenească, pentru a face câteva fotografii), am descins în subsolul imobilului, o pivniţă cu mult mai mare decât cea de la Palatul Mogoşoaia – ca să avem un reper - şi desigur în acelaş stil: pereţi de cărămidă aparentă, cu bolţi supraînălţate, cu arcade şi ferestre înguste, plasate sus de tot, sub tavan, de unde prefiră o lumină eterată), sală unde a avut loc întâlnirea poeticească propriu-zisă.



 Alocuţiunile Dlui V.S. şi a viceprimarului, apoi prezentarea oaspeţilor (dna V.M.T.): din Piteşti, Virgil Diaconu, poet, directorul revistei Cafeneaua literară; din Ploieşti, Viorica Răduţă şi Marian Ruscu; din Câmpina, Florin Dochia, director la Revista Nouă; din Braşov, Daniel Drăgan şi Adrian Munteanu; din Iaşi, Valentin Talpalaru şi Emilian Marcu; din Galaţi, Corneliu Antoniu, din Buzău, poeţii Ion Trandafir, Togan şi Rusu; de la Focşani: Ştefania Oproescu, Ion Dumitru Denciu, Mariana Vârtosu, Gh. Suchoverschi, Angela Baciu, toţi prezentaţi de Gh. Neagu, directorul revistei Oglinda literară; din Râmnicu Sărat, Nicolai Tăicuţu, Petrache Plopeanu, Nicolae Gâlmeanu, Mioara Barna, Mihai Macovei, Cornelia Marinela Sava, Grigore Leaua, Dumitru Pană, Nicolae Pogonaru, Vasile Ghinea; din Brăila, Mihai Macovei, Ioana Sofineti, alţi câţiva al căror nume mi-a scăpat, eu nearogându-mi nicicum veleităţi de reporter...

Daniel Drăgan

poetul octogenar Radu Cârneci

Şi a început maratonul poetic (fiind în fapt vorba despre cca 30 poeţi care au citit din lirica lor), despre care mă încumet să afirm că a fost realmente un regal de poezie. Ar fi destul să mă refer la prestaţiile poeţilor Radu Cârneci (a citit o nouă traducere, excelentă, din Francois Villon, celebra Baladă a doamnelor de odinioară, piatra de încercare a atâtor traducători iscusiţi, cu un refren meşteşugit: „Dar unde-s iernile de-atunci?”), Gh. Istrate: „Doamne, iar ni se întâmplă / Să stăm tâmplă lângă tâmplă./ Năduşeala Ta divină / Mă-nlumină în lumină.// Vorba Ta e carnea lumii / Lunecă prin ea postumii: / Nenăscuţii, visătorii / Din bisericile florii....”;



Poetul Virgil Diaconu

Ion Murgeanu şi Florin Dochia

Poetul Gh. Istrate în grădina casei părinteşti din Limpeziş

 Ion Murgeanu, a cărui carte de Poeme saptuagenare, o sută unu la număr, apărută la editura Valmar, a fost lansată chiar cu această ocazie, despre poezia recentă a acestuia vorbind trei exegeţi, după care poetul s-a explicat: În ultima vreme totul i s-a tras de la poeţii basarabeni: Scriind un articol-rememorare despre A.E. Baconski, frecventat încă pe vremea debutului, a primit felicitări de la Ion lazu, s-au întâlnit şi re-cunoscut ca făcând parte din aceeaşi generaţie literară, au scris în dialog epistolar o carte de confesiuni: Himera literaturii, acelaşi basarabean refugiat Ion Lazu l-a pus în legătură cu Elisabeta Isanos, fiica marei poete îndrăgite, basarabeancă şi ea, Magda Isanos, între cei doi a survenit o apropiere simpatetică, prin cărţi, E.I. scriind despre Himera literaturii, apoi despre romanele lui I.M., dar şi un eseu care încheie volumul de versuri abia tipărit...unde? la editura dnei ValeriaTăicuţu, prezentată tot de I.L... Şi poetul I.M., re-lansat la cei 71 de ani abia împliniţi, ne-a citit poezia pe care eu însumi aş fi ales-o, de m-ar fi consultat. Semnificativă coincidenţă.

Dar câte poeme de cea mai aleasă factură am ascultat, în cele aproape trei ore ale serbării poeticeşti... Virgil Diaconu, Adrian Munteanu, cu o punere în scenă actoricească răsplătită cu lungi aplauze, Daniel Drăgan, Valentin Talpalaru, Florin Dochia, Viorica Răduţă, Victoria Milescu (a lansat Floarea vieţii, volum bilingv în română şi giorgiană), Emilian Marcu, atâtea alte voci distincte, dacă nu de-abia aflate la debut, cazul unei tinere de doar 13 ani din Focşani, depăşită de emoţiile momentului, drept care Gh. Neagu a preluat lectura poeziei, direct din revista unde apăruse. Mulţi alţi autori şi-au lansat noi volume; am primit: N. Gâlmeanu – Golgota Akasha, Petrache Plopeanu – Balcoanele roşii, Nocilai Tăicuţu – Piatra piatră de e piatră, Gh. Suchoverschi – Îngerul cuvintelor

În ce mă priveşte, cu o emoţie mult peste ce s-ar aştepta de la un vechi combatant, am citit poezia "În taină", din volumul "Muzeul Poetului", apărută mai întâi în revista Ateneu, a dlui Radu Cârneci, care a avut amabilitatea să-mi gireze debutul, cu 45 de ani în urmă.

La înapoiere, ne-am abătut ca şi-n alte dăţi pe la casa părintească a lui Gh. Istrate, am pătruns în ograda-grădină pe sub bolţi de viţă pe rod, pe sub gutui în pârgă, printre dalii galbene, străluminând la acea oră a după-amiezii, Şi din nou la drum, printre tarlale de floarea soarelui, printre şiruri de „plopi albaştri, alunecând, alunecând...”

ion lazu: În taină

În osebite chipuri

Se-ntinde peste lume

Albastrul sânge al poetului.

Şi totul urmează în taină.

Unora nu le-ajunge soarele amiezii

Alţii se-ndestulează cu boarea lunii;

Scriu unii la lumina

Răsfrântă din ochiul iubitei

Sau scrijelează rime cu jungherul

Pe firul tras din prea-înaltul vin;       

Unii scriu în pulberea drumului –

În spuma mării dezgrădite alţii,

La siderala vâlvătaie a viscolului;

Scriu unii sub acoperişul prieteniei

Pe nesfârşita bunătate a ţării

Sau la picătura subţire

A spaimei de moarte.

Eu scriu la lumina mâinii mele.

Noaptea mai mult,

Când sunt numai uitare

Şi aş crede că mai ard

Doar cei eterni pe zare,

Mâna mea se opreşte deasupra hârtiei

Cu o lumină palidă înceţoşată

Prin care nu se văd decât

Cuvintele ce mă aşteaptă.

1973