luni, 21 ianuarie 2019


Scriitorul zilei: Petru Creţia, n. 21 ian. 1927 - d. 15 aprilie 1997


 A urmat Limbile clasice de la Filologia bucureşteană, luându-şi licenţa în 1951, după care este asistent apoi lector de greacă până în 1971, când trece la Institutul de Filozofie, până în 1975. Trece la MLR şi îl continuă pe Perpessicius, editând împreună cu D. Vatamaniuc volumele VII-XVI din ediţia naţională Mihai Eminescu. Din 1989 preia direcţia revistei Manuscriptum. A fost poet, editor, traducător. Principalele volume: Norii, 1975, Epos şi Logos, 1981; Poezii, 1983, Pasărea Phoenix, 1986; Catedrale de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, 1997, iar postum Testamentul unui eminescolog, 2000. Devotat lui Eminescu şi apreciind la maxim contribuţia lui Perpessicius la editarea integralei Eminescu, a avut o viziune critică asupra abordărilor acestuia, în principal  cu privire la discriminarea antum/postum, propunând editarea în ordinea cronologică a ultimei intervenţii eminesciene pe textele sale, precum şi cu privire la delimitarea neavenită a unei secţiuni de poezii originale de inspiraţie folclorică.
A fost un reputat şi foarte selectiv traducător, din greacă: Cărţi din Vechiul Testament Dialogurile lui Platon; din latină: Dante; din italiană. Bontempelli, Cecchi, Longos; din franceză: Margueritte Yourcenar, Alexis, Dumezil, Cioran; din engleză: Virginia Woolf, eseurile lui T.S. Eliot, Yates, Swift...
Citeşte mai mult: http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis00-crl-emin-cretia.htm
*
Pe eminescolog l-am zărit doar în trecere: la MLR, la sediul USR, la conferinţele pe ţară ale scriitorilor, mereu sobru, retractil, interiorizat. Am asistat la câteva conferinţe ale sale, la Muzeul Ţărnului Român, fără să reuşesc a obţine rîvnitul autograf pe Norii  sau pe vreo traducere din ciclul Platon.
I-am pus o placă memorială la adresa din calea Moşilor, spre intersecţia cu Mihai Bravu, unde a locuit preţ de 10 ani împreună cu Gabriela Creţia, colegă de catedră la universitate, prima dintre cele trei soţii, ce au menţinut între dânsele relaţii amiabile, toate trei participante la comemorarea lui Petru Creţia în 2007, când eminescologul ar fi împlinit 90 de ani.

Din Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale
21 apr. 2007. Mă opresc la MLR pentru Rotonda Petru Creţia 80, vorbeşte M.H.Simionescu, foarte dezlânat, ca de obicei: el scrie acum ceea ce stabilise cu Petru Creţia pe vremuri, scrie ca sub dictarea lui P.C.; apoi un Radu Bercea, învăţăcel şi încheie Sorin Vieru, citind un scurt text, după care ni se proiectează un CD cu sărbătorirea din 1997, an în care a şi murit eminescologul. Acolo vorbiseră Pleşu, Liiceanu, Petre Roman şi Creţia însuşi, poate şi alţii dar nu vedem Cd-ul până la capăt. Îl abordez pe R. Bercea şi-mi indică pe soţia lui P.C., mă prezint şi-mi spune că cu dânsa a locuit puţin, în Grigore Alexandrescu, dar pot să vorbesc cu cealaltă soţie, dna prof univ. Gabriela Creţia, aflată şi ea în sală. Aceea îmi spune mai multe despre scriitorul comemorat, îmi indică adresa din Calea Călăraşi 175, unde au stat 20 de ani, după care P. C. a trecut la a doua soţie – ”suntem trei, zice, cu umor, şi foarte bune prietene.” Şi chiar le văd sărutându-se, schimbând cărţi de vizită. Este şi o expo-foto, organizată prin contribuţia celor trei neveste care spun că a fost un om foarte bun. Intru şi la directorul MNLR Al. Condeescu, singur şi bolnav, îmi cere să-i aduc o listă cu scriitori dispăruţi, să vedem dacă au adrelele lor...
Imaginea casei cu placă memorială apare şi în albumul  Literaturile Bucureştiului, ed. MNLR, 2010.


Poezia zilei: Victoria Milescu
  Vaya con Dios

Merg pe o stradă mută
nu știu ce nume are, ce vârstă
nici ale cui sunt casele înalte
cu frontoane, capiteluri, coloane
înnegrite de vremuri, cu un cubaj al aerului perfect
straniu, irespirabil, sub pânzele de păinjen
doar pașii mei se aud sonor pe strada
ce i-a oprit din drum pe mulți, cândva
cu un sărut, un pumn, un glonț
oare cât sânge a înghițit, câte lacrimi
câte ploi au spălat-o de ciumă, holeră, plictis
cât petrol a curs pe fața ei caroiată
să nu miroasă a contrabandă
câți stâlpi i-am înfipt în inimă să stea dreaptă
câte torțe aprinse în spinare
să o vadă cei ce călătoreau pe mare
strada tace precum marele mutilat
martor la cumpărare
nobilul prinț o încarcă pe vapor piatră cu piatră
îi demontează anotimpurile, poveștile, cântecele
la chitară, mandolină, banjo, arborii
cu fructe mici, roșii, având nume secrete
străjerul din turnul cu ceas, foișorul deși incendiat
moara veche ce măcina făină de stele
bolțile de viță-de-vie cu strugurii vineții
coborând singuri în butoaiele aduse special
e strada lui, face ce vrea cu ea
o duce la capătul lumii, nici n-a fost scumpă
încarcă și câinii vagabonzi, pisicile, viespile
purtând veninul nemuririi, cioburile porțelanurilor
de Meissen dansând încă sub amantul hoinar
strada dispare, bărbații ei
afundați în beciuri, în crame la o plachie, un rachiu
se furișează noaptea prin catacombele seculare
să se îmbarce pe vasul fantomă...

(din volumul Strada Lăcustei, ed. eLiteratura, 2017)



Alţi scriitori:
George Vâlsan, n. 1885
Al. Sever, n. 1921  


Ion Lazu _ veneticii, fragment (Ceainicul)


(din ciclul Oameni pe care i-am întâlnit)

... nu mai aveau pic de apă în ceainic. Singura nădejde ar fi fost ca la prima oprire în  staţie să apeleze la vreun om de pe peron să alerge cu ceainicul la cişmea şi să-l umple. Chiar îl rugă pe un om de pe culoar să o ajute, dar la prima oprire îşi dădură seama că gara era pe cealaltă parte. Ce-i de făcut? Să aştepte altă oprire? Dar dacă va fi aceeaşi situaţie? Ah, de ce nu s-o fi deschizând geamul ăsta!? În secunda următoare, Vera se ridică şi trase cu toată puterea de geam. Îl deschise fără dificultate. Deci se gândise ea bine: briceagul fusese pricina blocării ferestrei…
Scoase capul afară, scoase şi mâna în care ţinea ceainicul, anume ca să se facă mai uşor înţeleasă, căuta să atragă cumva atenţia, să prindă privirea vreunuia dintre cei care alergau spre tren, cu ochii în pământ, să nu se împiedice.
Unii licăreau cu privirea încoace, spre geamul deschis, dar altceva ar fi vrut ei să vadă, în mare grabă, necum să răspundă unei solicitări. "Fiţi bun! Fiţi bun!" striga Vera, agitând ceainicul. Se opriseră buluc la scara vagonului şi încercau imposibilul : să se urce în tren…"Coboară cineva? Coboară?" Nici un răspuns. Continuau să strige unii la alţii, cei de la capătul vagoanelor, cei de pe scări, cei de pe terasament, care încercau să se agaţe măcar cu o mână, cu un bagaj…, cei de pe tampoane, de pe acoperiş… Nu te puteai uita la nimeni anume, pentru că fiecare dorea acelaşi lucru: să urce în tren, cu nevasta, cu copiii, cu părinţii, toţi având în mâini două-trei bagaje, boccele, cufere, geamantane, paporniţe, sarsanale…
Un om se desprinse din acea înghesuială şi, cu valizele rupându-i mâinile, în loc să se întoarcă pe peron, o luă înapoi, de-a lungul trenului, sub cine ştie ce imbold. Vera strigă direct spre el: "Domnule, e vreo cişmea în staţia asta?" El ridică o clipă capul şi răspunse, în trecere: "Este, în spatele gării." Ce era de făcut? La cine să apeleze? Dai ceinicul şi nu ştii dacă ţi-l mai aduce ….
Mihăiţă, de alături, zise: "Mamă, dă-mă pe mine pe geam şi mă duc să umplu ceainicul." "Dar… ai să poţi?" "Am să pot, mamă!" "Oare cât o mai sta trenul ăsta?" "Abia s-a oprit. Nu spuneai tu că stă de-l uită cucii? Mă duc iute!"
Şi asta a fost greşeala ei. L-a ajutat pe Mihăiţă să încalece fereastra, l-a prins de mâini şi l-a lăsat să alunece până a ajuns cu tălpile de pământ ; i-a dat ceainicul şi i-a spus să alerge în spatele găii: "Dar să nu stai; dacă nu-l poţi umple imediat, vii fuga înapoi, ai înţeles?"
L-a urmărit cu privirea până a dispărut în capătul peronului. Apoi… timpul a început să treacă îngrozitor de repede. Câţiva oameni s-au agăţat, totuşi, de scara vagonului, cei mai mulţi au trebuit să renunţe; stăteau încă pe terasament, aşteptând cine ştie ce miracol sau privind înciudaţi trenul. Nici măcar nu se retrăgeau sub streaşina staţiei. Căci prinsese să bureze, fără veste, iar prin acea bură, destul de rărit, ca o cărunţeală, se strecurau fire de zloată. Locomotiva îşi drese glasul, acum pufăia apăsat, aruncând jeturi de aburi albi pe care le scărmănau curenţii de pe peron. Iar Mihăiţă nu apărea nicicum…
Pe cine să trimită în căutarea copilului? Nimeni nu te ia în seamă, nimeni nu ţi se uită în ochi! Impiegatul era de mult în dreptul locomotivei. Vera ar fi vrut să strige, să facă semne spre ceferist, dar de la toate ferestrele trenului se ridicau mâini, se iţeau capete, se făceau semene al căror tâlc ea n-avea de gând să-l dezlege. Începu să strige :"Domnule, domnule!" Numai că Mihăiţă nu se arăta, la nici un colţ, la nici o uşă. Vera era numai ochi, se aplecase de tot în afară şi, de i-ar fi stat în putinţă, şi-ar fi lungit gâtul pe după staţie, până în spatele gării: Vino, Mihăiţă, vino! Ce cişmea e aia la care n-ai reuşit să umpli ceainicul? Ce copil e ăsta care ştie că trenul pleacă dintr-o clipă într-alta şi totuşi întârzie? N-ai putut să iei apă, n-ai luat, dar de ce nu te întorci odată? Copilule!
Asta e, că îi vorbise ca un om mare şi ea s-a lăsat păcălită! Se mişcau oameni pe peron, încoace şi încolo; Vera se temea de-acum că n-o să-l recunoască la timp pe băiatul care caută din priviri fereastra vagonului lor, pe mama lui ; care aşteaptă un semn de la ea, o chemare – iar ea, de îngrijorată ce este şi de tare ce s-a speriat, nu se poate concentra să-l recunoască şi să-i strige: "Mihăiţă, aici, aici!"… Şi că, din cauza ei şi a zăpăcelii care a cuprins-o, îl va pierde pe copil, va rămâne în staţie… Pierdut, pierdut…
Şi tocmai acum  şi parcă anume ca să-i sporească panica, pe uşile gării se iviră, începură să curgă fără oprire militari, militari… Bocănind, tropăind, târşâindu-şi tălpile cu potcoave şi măsele. Ticsind peronul până la bordură, dinspre cele două uşi pe care continua să curgă acest aluat verzui care se închega ca un meterez de netrecut, de netrecut… Mihăiţă al ei! Unde e băiatul mamei!? Tremura din toate încheieturile. Inima bătea să-i spargă pieptul. Se auzi o bufnitură grozavă. Ce era asta? Garnitura se urnise din loc!
Vera înălţă braţele: "Mihăiţă, Mihăiţă! Copilul meu!" Ah, acolo, foarte departe, la uşa gării, îl zări pe băiat. Un militar îl ridicase pe braţe. Băiatul ţipase o dată: "Ma-măăăă!" şi apoi se lăsă purtat pe braţe, din soldat în soldat, până la fereastra unde Vera îl aştepta hohotind; îl înşfăcă, nici ea n-ar fi putut spune cum, îl trase înăuntru, din mâinile celor care începuseră să fugă odată cu trenul, mulţumindu-le, mulţumindu-le mereu… Acum îl strângea la piept, spasmodic, sărutându-l la nimereală.
Mult mai târziu, după ce le dăduse copiilor să bea apă şi înghiţise ea însăşi de câteva ori, cu nădejde, ca să-şi vină în fire, îl întrebă:
"De ce-ai întârziat atât de mult, băiatul mamei?"
"Pentru că acolo nu era nici o cişmea… Era o fântână. Şi adâncă, adâncă. Nimeni n-a vrut să mă ajute, toţi se grăbeau. Singur am coborât ciutura şi am învârtit de roată şi am umplut ceainiul cu cana, pentru că ciutura se golise pe jumătate, iar ceainicul nu încăpea înăuntru…"
"Of, băiatul mamei, trebuia să laşi, dacă ai văzut că nu poţi…"
"Dar am putut, mamă! Şi ai văzut că nu i-am dat drumul ceainicului, când mă purtau soldaţii aceia pe sus? Ai văzut  că nu l-am scăpat, nici nu l-am vărsat?"
"Am văzut, băiatul meu drag. Eşti tare destoinic şi mama îşi pune mari nădejdi în tine!"
(Va urma)

duminică, 20 ianuarie 2019


Scriitorul zilei: Nicolae Ioana, n. 17 noiembrie 1939 - d. 20 ianuarie 2000.
                                                                                                                       
Dintr-o familie de ţărani argeşeni înstăriţi, face liceul la Piteşti şi până să intre la Filologia bucureşteană îndeplineşte diferite servicii la fabrica de autoturisme Dacia din Colibaşi-Mioveni, localitate de unde provine şi scriitorul mai tânăr Radu Aldulescu. Terminând Filologia, 1964, este redactor la AGERPRESS, la nou înfiinţata Editura Tineretului, apoi la Albatros, Sport-Turism şi Eminescu.
Debutează editorial în 1967, în cadrul colecţiei Luceafărul cu volumul  Templu sub apă. Urmează Moartea lui Socrate, 1969; Monologul alb, 1972; Cartea de nisip, 1973, alte patru volume de poezii, până la Tabloul singuraticului, 1979, titlu reluat pentru antologia din prestigioasa colecţie Hyperion a editurii Cartea românească, volum reeditat de editura Eminescu în 1998 şi de Editura Dacia XXI în anul 2011. Între timp, publicase alte câteva volume de versuri, dar şi câteva romane, printre care Pavilionul, 1981, Pasagerul, 1986, Strada Occidentului, 1986, Vizită la domiciliu, 1989 şi Goana după vânt, 1999.
Bine primit de critica literară a timpului, poezia sa suscită şi în acest moment interesul exegeţilor, printre care Gh. Grigurcu, Al. Cistelecan, Nicolae Manolescu.
Citiţi mai mult:
http://www.agentiadecarte.ro/2011/06/%E2%80%9Etabloul-singuraticului%E2%80%9D-de-nicolae-ioana-aparut-la-dacia-xxi/
*
L-am remarcat pe aspirantul la poezie încă pe vremea Cenaclului Labiş, unde a debutat sub aripa mai vârstnicului poet Dragoş Vrânceanu - detalii în Himera literaturii, Curtea veche, 2007; în cele două decenii cât a funcţionat ca redactor am încercat să forţez un debut în poezie, fără rezultat. Cartea avea să apară după 12 ani, la altă editură. Locuiam în acelaşi cartier mărginaş Berceni şi ne vedeam la prietenii comuni din cartier: scriitorii Mircea Ciobanu şi Dumitru Alexandru. În mod firesc, atunci când am lansat la Slatina volumul Blana de viezure, apărut la Cartea românească, în redacţia lui Mircea Ciobanu, l-am invitat şi pe N. I.,  împreună cu ceilalţi doi poeţi din cartier. O zi de neuitat. În Scene din viaţa literară, dar mai cu seamă în Jurnalul meu inedit voi fi consemnat unele dintre întâlnirile noastre. Apoi, după Decembrie, am făcut cu maşina lui o descindere la casa părintească din satul muscelean Racoviţa, unde eu şi un alt coleg geofizician trebuia să-i spunem dacă bunicii şi străbunicii lui îngropaseră vreo comoară în grădina casei.... I-am cunoscut familia, o soră mai mică şi pe venerabila mamă Maria. Aveam să le revăd după numai zece ani, zdrobite de durere, la biserica Boteanu din centrul Bucureştiului, unde s-a oficiat slujba de înmormântare a poetului.  Nu e durere mai mare decât a mamei care îşi pierde fiul cel mare. Orice ar susţine Dante, cu vorbe meşteşugite.
I-am pus o placă memorială pe faţada imobilului de din jos de intrarea la Patriarhie, căci poetul făcuse tot posibilul să se mute din îndepărtatul cartier Berceni....
*
I-am pus o placă memorială în Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 19, S.IV. (detalii în Odiseea plăcilor memoriale, 2012)


Poezia zilei: Nicolae Ioana
Asfinţire

Atârnă un izvor de creanga mea,
Pe câmpu-ntomnat mă alungă
Nămeţii albi, făpturi de undeva,
Umbrele lor de cositor, de rugă.

Vântul târâie un lemn
Parcă e un lanţ al vechilor convoaie
Pune luna în fântână un semn,
robul vântului joacă în ploaie.

Hula neagră ca o gură de fiară
Vântul târâie un lanţ în asfinţit,
Patru umbre au venit să mă ceară
Şi sunt singur şi nepregătit.

(din Volumul Templu sub apă, 1967)


Alţi scriitori
Ion Frunzetti, n. 20 ianuarie 1918 – 11 sept. 1985

Nicolae Balotă, n. 1925 – m. 20 aug. 2014 

sâmbătă, 19 ianuarie 2019


ATENȚIONARE: Scriitorii care merg în aceste zile la Uniune să-și achite cotizația, pot să lase într-un plic Doamnei Andrei Gabriela (etaj I, Filiale) contribuția pentru Placa Centenară, scriindu-și pe plic numele și suma oferită. Mulțumiri. I.L.



LISTĂ DE SUBSCRIPȚIE PUBLICĂ

În vederea fixării unei plăci memoriale-comemorative a celor 120 scriitori combatanți în Marele Război pentru Unire.

Nr crt.  Numele și prenumele   Despre donator....                                              Suma (Lei)             Semnătura
1.ION LAZU                         Membru în Consiulul USR, în Comisia socială          1.000 -achitat
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.LIDIA LAZU                       Poetă, membră USR , Filiala Poezie                           500  -achitat
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.ANA BLANDIANA            Poeta, Președinta memorialului  Sighet                      500-cont
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4.ANA CALINA GARAȘ       Scriitoare, membră USR                                              1.000
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5.NICOLAE COANDE Scriitor, editor, membru USR                                              100 
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------          6.FLORIN MIHĂILESCU       Pfof.univ.dr, Filiala Critică                                         100- achitat
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7.NICOLAE CIOBANU         Scriitor, publicist                                100                  ___________________________________________________________________________
8.BEN TODICĂ                   Poet, realizator Radio-TV – Australia                     500-poștal 
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
9.SÂNZIANA BATIȘTE          Poetă, membră USR, Filiala Cluj                           500-cont
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
10.MIRCEA MILCU                 Publicist, Luxembourg                                          100-cont
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11.DOINA FOCȘA                    Scriitoare                                                               100
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12.RADU CANGE                     Poet, membru USR                                               100
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
13.CONST. ERETESCU            membru USR, SUA                                              400- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
14.SANDA GOLOPENȚIA        membru USR, SUA                                              400- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15.HORIA GÂRBEA                  Președinte Filiala Poezie, București    
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
16.MAGDA URSACHE             Scriitoare, membră USR, Filiala Iași                     100
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
17.ȘTEFAN DIMITRIU              scriitor, membru USR                                            250
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
18.VICTORIA DRAGU              scriitoare, membră USR                                         250
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
19.GEORGETA DRĂCHICI        Realizatoare Radio                                                100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20.IOANA GRECEANU             Poetă, membră USR, Filiala Pozie                         500
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
21.ALEXANDRU MICA,           Muzician, scriitor, membru USR                            500
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
22.BEDROS HORASANGIAN    Scriitor, editor                                                        200
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
23.MIRCEA PORA                      Prozator, Filiala Timișoara                                     200-poștal
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
24.MIHAI CARANICA                sculptor, membru UAP                                          100-achitat
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25.PETRE ISACHI                        scriitor, Filiala Bacău                                            300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
26.TUDOR CICU                         scriitor, Filiala Dobrogea                                       300- poștal
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
27.DOINA ȚETCU                       cercetător științific, scriitor                                    100- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
28.ANONIM                                Scriitor, editor  din Cv.                                            300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
29.CRINA ZĂRNESCU                Critic literar, Filiala Pitești                                    100
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
30.VASILE SPIRIDON                 Critic literar, Filiala Bacău                                     100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
31.PAUL ARETZU                        poet, Filiala Craiova                                               200 - cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
32.MARIAN ILIE                           scriitor, editor                                                        100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
33.VALERIA MANTA TĂICUȚU   scriitor, editor, Filiala Bacău                               100- poștal
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
34.NECULAI TĂICUȚU                  poet, editor                                                           100- poștal
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
35.TATIANA RĂDULESCU            poetă, Filiala București                                        300 -achitat
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
36.ELENA ARMENESCU               scriitoare, Filiala Poezie                                       200
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
37.VICTORIA MILESCU                 poetă, Filiala Poezie                                             200- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
38.CLAUDIA VOICULESCU            poetă, Filiala Poezie                                            100  
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------  
39.NICOLAE ROȘU                         editor                                                                     300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
40.ELIZA ROHA                               scriitoare, Filiala proză                                         300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
41.ANA TRESTIENI                         scriitoare                                                          100- achitat
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
42.GEO NAUM                               scriitor                                                                     100
43.MARIA URBANOVICI               poetă, Filiala Poezie București                             500
44.NICOLAE ȘTEFĂNESCU           geolog-oensionar, Gura Râului-Sibiu                  500- poștal
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
45.NONI CRISTEA                           operator TV, realizator filme documentare          300
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
46.GEORGES LAZU                        firma Vins Roumains, Luxembourg                     500
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
47. NORA IUGA                             poetă, Filiala Poezie                                               300
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
48. EUGEN NEGRICI                      critic, Filiala Critică.                                             300
49. NICOLAE DAN FRUNTELATĂ  poet, Filiala Poezie                                             200- poștal
50.IOAN ADAM                               scriitor, Filiala Proză                                             200
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
51.ADRIAN ALUI GHEORGHE        scriitor, Filiala Iași                                              200
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
52. MIRCEA COLOȘENCO              critic literar, Filiala Critică.....                              200
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
53.DESPINA PREDULEA                  profesoaRĂ PENSIONARĂ                               100
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
54.MIHAI CANTUNIARI                   scriitor, Filiala proză                                            500- cont
55.ION SIMUȚ                                   critic, Filiala Cluj                                                   500- cont
56.OANA LEONTE              Dr. În științe, vice-președinta ARA                                     1000
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------                                                                    
57. IOAN GROȘAN                           scriitor, Filiala Proză                                              500
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
58.DANIEL DRAGOMIRESCU          editor
59.ION TURTURICĂ                          geolog, pensionar                                                  150
60.DAN TIPURIȚĂ                              poet, medic veterinar                                            100
61.GABRIEL GOIAN                            inginer pensionar, soțul Elisabetei Isanos           300
62.NICOLAE TZONE                             poet, director editura Vinea                                100
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
63. DAN CULCER                               scriitor, editor Asymetria, Franța                          100-cont
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
64.CONSTANTIN ARCU                      scriitor, Filiala proză                                          100
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
65.PETROV FLOARE MIHALI              Filiala Poezie                                              100-achitat
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
66.ALINA BEIU-DEȘLIU                      Filiala Traduceri                                             100 achitat
-------------------------------------------


Scriitorul zilei: Nicu Caranica, n. 18 ianuarie 1911 - d. 2002


DESEN

Un deget de copil mă desenează,
Direct pe faţa mea mă desenează,
Atent mă desenează.

Îmi scrie ochii,
Îmi scrie gura,
Fruntea, nasul, urechile,
Contururile,
Toate trase-n amănunt,
Scrise din nou cu şerpuiri de aer,
Cu mângâieri de aer.

Desenul feţei mi-acoperă faţa,
Desenul feţei îmi vădeşte faţa,
Cu un fard îngeresc fără materie,
Cu o lumină venită din pornirile bune ale inimei,
Ca o pruncie.

Chipuri uşoare ning afară,
Chipuri uşoare curg în mine.
Inspir îmbătat profiluri uşoare,
Expir mulţumind profiluri uşoare,
Mi-e inima insulă pe ape uşoare,
mi-s gândurile fluturări uşoare,
păsări uşoare.

Ah, deget de copil.

*
Născut la Bitolia, în Macedonia, din părinţi aromâni: Ion Caranica, profesor de muzică, dirijor şi compozitor reputat şi Sevastia, soră a academicianului Th. Capidan; sora lui Nicu Caranica, Eta Boeriu, a fost ea însăşi poetă şi mare traducătoare din literatura italiană. Pentru mine, o nouă confirmare că aportul cultural al alogenilor proveniţi din zona Greciei şi Macedoniei, măcar pentru ultimele 3-4 secole din istoria noastră, este mai important decât ne place să o recunoaştem.
Liceul la Turda, universitatea din Cluj (1828-1832), cu o continuare a perfecţionării universitare la Lille şi Sorbona, fără totuşi să-şi poată definitiva lucrarea de doctorat despre opera critică a lui Baudelaire (1935-1936). Profesor la Arad, apoi ataşat de presă în Italia, rechemat în 1941, refuză repatrierea şi acceptă exilul. Zece ani în Italia, asistent la Padova al lui Ramiro Ortiz, apoi, din 1951 se stabileşte la Paris. Tipărise în 1940 Poeme şi imnuri, în 1945 Povestea foamei, iar în 1968 Naşterea legendei. În 1997: Anul 1940; Piese de teatru, tipărite în străinătate şi puse în scenă: Întâlnirea, apoi Mişcare ireversibilă, 1970, Noapte şi iar noapte, 1995; volumul de eseuri şi memorialistică Eminescu-un esculap al sufletului românesc, 1997; Lupta cu îngerul, 1997; Chemarea marea, 2000; Cartea anilor, 2000. Nu lipsesc de tot eforturile de a-l reintegra pe poet în matca largă a literaturii române contemporane, dar din păcate receptarea critică şi impactul asupra cititorului întârzie, din motivele deja cunoscute.
Apăruse în antologia Poeţi tineri ardeleni, 1940 a lui Emil Giurgiuca şi în cele două antologii madrilene ale lui Vintilă Horia. O antologie a Poeziei exilului românesc i-am făcut-o cadou anul trecut fiului său Mihai Caranica, vechi al meu prieten şi coleg la prospecţiuni geologice.
Pot să-mi imaginez tristul destin al unui poet, fost legionar, nevoit să rămână până la sfârşitul vieţii în străinătate, desfăcut de poporul în limba căruia a continuat să scrie până dincolo de 90 de ani, însă în imposibilitatea de a reveni în patria mumă. L-am avut în echipă timp de zece ani pe blajinul coleg tehnician Mihai Caranica (plecat el însuşi în exil, stabilit la un moment dat în USA, unde se ocupa cu geologia şi... sculptura, revenit la matcă acum vreo 2 ani...), care însă nu a găsit că e cazul să ne vorbească despre familia sa, despre tatăl exilat în Franţa; nici faptul că scriam eu însumi şi uneori chiar îmi apăreau unele cărţi nu l-a împins spre mărturisiri. Aflasem în vreun fel că este nepotul Etei Boeriu, dar de nicăieri nu aş fi putut deduce înrudirea acesteia cu Nicu Caranica. Al cărui nume era uneori pomenit în contexte alarmante...

Alţi scriitori:
Ion Slavici, n. 1848
Felix Brunea-Fox, n. 1898
Ion Ciocanu, n. 1940
Dan Rotaru, n. 1943
Dim. Păcurariu, m. 2002 



Ion Lazu - Veneticii, fragment: Trecerea Prutului...

 
Dar n-a fost să treacă Prutul cu trenul. Aveau să-l treacă cu piciorul, peste podul de la Ungheni şi să urce în altă garnitură care-i aştepta dincolo. În învălmăşala coborârii, cu copiii şi bagajele, la capătul coridorului îi aştepta soţul Olgăi, un bărbat zdravăn, cu capul mare, ochi albaştri şi păr castaniu, cârlionţat. Stătuse tot timpul blocat la capătul vagonului. Le povestea prin ce trecuse, în timp ce călcau din traversă în traversă, cu copiii în cârcă, atenţi să nu păşească în gol. Familiile n-ar fi vrut să se piardă una de alta şi au avut norocul să se urce în acelaşi vagon. De data asta, fostul ofiţer avu parte de un loc al lui, pe banchetă. Îşi luase copiii pe genunchi, îi înlănţuise cu braţele şi, cu ochii închişi şi ceafa lipită de perete, rămase neclintit şi mut pe tot parcursul, până la Iaşi, încercând să se liniştească şi să se odihnească un pic. Olga, înţelegând ce e în sufletul lui, nu-l tulbură cu nici un cuvânt. Îi zâmbi Verei şi spuse: Nici n-am apucat să plâng de bucurie, la trecerea Prutului. Dar lacrimile au să mă ajungă din urmă, nu scap eu de ele…
Trenul se pusese în mişcare şi parcurse fără oprire distanţa până la Iaşi. Lumea se buluci la coborîre. Era, pentru unii, capătul mult dorit al călătoriei. Dar după ce valul celor care coborau se mai domoli, un feroviar trecu în lungul trenului şi le spuse celor rămaşi să coboare şi ei, pentru că garnitura asta se va întoarce imediat la Ungheni. Iar pentru Bucureşti se va forma un alt tren, în orele care urmează.
Vera aruncă în grabă o privire spre clădirea gării: un puhoi de oameni se îndrepta spre sala de aşteptare. Ajunşi pe peron, făcură bagajele morman în stînga intrării; fostul ofiţer plecă la biroul de mişcare, să afle la ce oră trage la peron garnitura. Vera îi strînse pe copii în jurul ei, să le fie mai adăpost. Vreme închisă, umezeală, un vînt ursuz cutreiera peronul şi liniile multe şi goale ale staţiei. Locomotiva trenului cu care veniseră, desprinsă de garnitură, se îndepărta de staţie, pufăind. Norii erau la streaşina gării, într-un moment cînd ţi-ar fi fost greu să spui dacă ploaia  abia a încetat sau stă să înceapă. Se aplecă să le tragă copiilor căciuliţele pe urechi, să le strîngă fularele la gît. Olga făcea acelaşi lucru cu ai ei. O văzu cum se încordează de-odată, citi spaima pe chipul ei, pe cînd stătea aplecată, neîndrăznind să se îndrepte din şale. Se gîndi, speriată: luna a şaptea, cea mai periculoasă…
Locomotiva revenea în staţie, în plină viteză, pufăind bezmetic şi se pierdu prin spatele garniturii din care  nu demult coborîseră. Olga se aşezase direct pe bagaje. Se apropie îndată. “Nu mi-e bine deloc! scînci surata. Mi-e teamă să n-o păţesc, la drum. Trebuie să mă întind, cît de puţin, pe un pat. Călătoria asta m-a dat gata! Cînd se întoarce Grigore îi spun să căutăm un loc, undeva, la vreun hotel… sau o cameră cu chirie. Altfel… Uite-l că vine!” “Foarte complicat, zise acesta, apropiindu-se. Depoul Nicolina e absolut gol, au trimis toate garniturile spre basarabia, spre Bucovina. Către Bucureşti au plecat, de dimineaţă pînă acum, patru trenuri înţesate cu lume. Următoarea garnitură este aşteptată de la Botoşani, prin Dîngeni, peste vreo cinci ore…”. Olga îl întrerupse cu un gest: “Grigore, am să-ţi spun ceva…”
Îşi luară la revedere în mare grabă: “Mi-a părut bine”, spuse Olga. “Şi mie”, răspunse Vera, punîndu-i mîinile pe umeri. Şi-mi pare rău că ne despărţim aşa… Dar poate ne mai întîlnim, pe lumea asta.” “Da, poate dă Dumnezeu!” “ O să fie bine! Naştere uşoară!” “Şi dumitale la fel!” “La revedere!” “La revedere” “Doamne-ajută!” Cuvintele se amestecau, pîlpîiua în aer, risipind atomi de căldură, în timp ce familia ofiţerului se îndepărta, bălăbănind bagajele.

Era un compartiment la fel de tixit cu refugiaţi ca toate celelalte cu care călătoriseră pînă acum. Doar că nu i se putea deschide fereastra. Încercase Vera, încercaseră şi alţii din compartiment. “S-ar mai primeni aerul…”, zise Vera. În sinea ei îşi spunea că ar scăpa mai lsne de conţinutul oliţei, pe care o ţinea între glezne, simţind tot timpul cum marginea îi străbate carnea pînă la os.
Se gîndea încă la despărţirea din gara Iaşi. Era îngrijorată în privinţa Olgăi. Şi într-un mod tulbure, îi părea rău că nu-i rămăsese în preajmă. Încerca să se liniştească, spunîndu-şi că într-un mare oraş, la un hotel, mai repede poate fi găsit un doctor, o moaşă… Dar simţea că mai e ceva: un gol în suflet, lăsat de faptul că începuse să se ataşeze de acea femeie şi că s-ar fi bucurat să-şi continuie călătoria împreună. Încerca să-şi abată gînduril, privind chipurile celor din compartiment, ocupîndu-se de copii sau pironindu-şi ochii pe fereastra care se încăpăţîna să rămînă blocată.
Zorii unei noi zile mohorîte.  Dar gîndul i se întorcea la Olga. Cum se cunoscuseră, ce vorbiseră. Îi spui atîtea lucruri din viaţa ta unui nou venit, numai ca să nu taci? Unele lucruri pe care nici prietenii nu le cunosc, altele de care uitaseşi tu însuţi sau gînduri neaşteptate, care nu ţi-au mai trecut niciodată prin minte? Numai ca să nu taci sau ca să-i faci o bună impresie cuiva despre a cărui existenţă nici nu ştiai acum o oră… I se părea că nu e doar asta… Şi despărţirea brutală, după ce ai apucat să-ţi deschizi sufletul. Şi amănuntul caraghios că nu avusese prevederea să mai taie cîteva felii de pîine cu cuţitul Olgăi… Întorcea aceste gînduri pe toate părţile şi, de la un timp, începu să se teamă că o va învinge jalea. Sau era doar foarte obosită, după patru nopţi şi trei zile în care nu dăduse ochii în geană? Dacă nu cumva era vorba tot de un şiretlic al firii sale, care se lăsa cu bună ştiinţă învîrtită în această bulboană, numai pentru a se feri de torentul cel mare: grija pentru călătorie, pentru Grişa, pentru tatăl ei, pentru fratele ofiţer în linia întîi – pentru tot ce lăsase în urmă…
(Va urma)

vineri, 18 ianuarie 2019


ATENȚIONARE: Scriitorii care merg în aceste zile la Uniune să-și achite cotizația, pot să lase într-un plic Doamnei Andrei Gabriela (etaj I, Filiale) contribuția pentru Placa Centenară, scriindu-și pe plic numele și suma oferită. Mulțumiri. I.L.



LISTĂ DE SUBSCRIPȚIE PUBLICĂ

În vederea fixării unei plăci memoriale-comemorative a celor 120 scriitori combatanți în Marele Război pentru Unire.

Nr crt.  Numele și prenumele   Despre donator....                                              Suma (Lei)             Semnătura
1.ION LAZU                         Membru în Consiulul USR, în Comisia socială          1.000 -achitat
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2.LIDIA LAZU                       Poetă, membră USR , Filiala Poezie                           500  -achitat
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.ANA BLANDIANA            Poeta, Președinta memorialului  Sighet                      500-cont
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4.ANA CALINA GARAȘ       Scriitoare, membră USR                                              1.000
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5.NICOLAE COANDE Scriitor, editor, membru USR                                              100 
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------          6.FLORIN MIHĂILESCU       Pfof.univ.dr, Filiala Critică                                         100- achitat
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7.NICOLAE CIOBANU         Scriitor, publicist                                100                  ___________________________________________________________________________
8.BEN TODICĂ                   Poet, realizator Radio-TV – Australia                     500-poștal 
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
9.SÂNZIANA BATIȘTE          Poetă, membră USR, Filiala Cluj                           500-cont
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
10.MIRCEA MILCU                 Publicist, Luxembourg                                          100-cont
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11.DOINA FOCȘA                    Scriitoare                                                               100
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12.RADU CANGE                     Poet, membru USR                                               100
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
13.CONST. ERETESCU            membru USR, SUA                                              400- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
14.SANDA GOLOPENȚIA        membru USR, SUA                                              400- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15.HORIA GÂRBEA                  Președinte Filiala Poezie, București    
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
16.MAGDA URSACHE             Scriitoare, membră USR, Filiala Iași                     100
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
17.ȘTEFAN DIMITRIU              scriitor, membru USR                                            250
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
18.VICTORIA DRAGU              scriitoare, membră USR                                         250
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
19.GEORGETA DRĂCHICI        Realizatoare Radio                                                100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20.IOANA GRECEANU             Poetă, membră USR, Filiala Pozie                         500
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
21.ALEXANDRU MICA,           Muzician, scriitor, membru USR                            500
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
22.BEDROS HORASANGIAN    Scriitor, editor                                                        200
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
23.MIRCEA PORA                      Prozator, Filiala Timișoara                                     200-poștal
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
24.MIHAI CARANICA                sculptor, membru UAP                                          100-achitat
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25.PETRE ISACHI                        scriitor, Filiala Bacău                                            300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
26.TUDOR CICU                         scriitor, Filiala Dobrogea                                       300- poștal
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
27.DOINA ȚETCU                       cercetător științific, scriitor                                    100- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
28.ANONIM                                Scriitor, editor  din Cv.                                            300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
29.CRINA ZĂRNESCU                Critic literar, Filiala Pitești                                    100
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
30.VASILE SPIRIDON                 Critic literar, Filiala Bacău                                     100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
31.PAUL ARETZU                        poet, Filiala Craiova                                               200 - cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
32.MARIAN ILIE                           scriitor, editor                                                        100
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
33.VALERIA MANTA TĂICUȚU   scriitor, editor, Filiala Bacău                               100- poștal
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
34.NECULAI TĂICUȚU                  poet, editor                                                           100- poștal
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
35.TATIANA RĂDULESCU            poetă, Filiala București                                        300 -achitat
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
36.ELENA ARMENESCU               scriitoare, Filiala Poezie                                       200
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
37.VICTORIA MILESCU                 poetă, Filiala Poezie                                             200- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
38.CLAUDIA VOICULESCU            poetă, Filiala Poezie                                            100  
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------  
39.NICOLAE ROȘU                         editor                                                                     300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
40.ELIZA ROHA                               scriitoare, Filiala proză                                         300- cont
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
41.ANA TRESTIENI                         scriitoare                                                          100- achitat
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
42.GEO NAUM                               scriitor                                                                     100
43.MARIA URBANOVICI               poetă, Filiala Poezie București                             500
44.NICOLAE ȘTEFĂNESCU           geolog-oensionar, Gura Râului-Sibiu                  500- poștal
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
45.NONI CRISTEA                           operator TV, realizator filme documentare          300
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
46.GEORGES LAZU                        firma Vins Roumains, Luxembourg                     500
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
47. NORA IUGA                             poetă, Filiala Poezie                                               300
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
48. EUGEN NEGRICI                      critic, Filiala Critică.                                             300
49. NICOLAE DAN FRUNTELATĂ  poet, Filiala Poezie                                             200- poștal
50.IOAN ADAM                               scriitor, Filiala Proză                                             200
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
51.ADRIAN ALUI GHEORGHE        scriitor, Filiala Iași                                              200
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
52. MIRCEA COLOȘENCO              critic literar, Filiala Critică.....                              200
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
53.DESPINA PREDULEA                  profesoaRĂ PENSIONARĂ                               100
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
54.MIHAI CANTUNIARI                   scriitor, Filiala proză                                            500- cont
55.ION SIMUȚ                                   critic, Filiala Cluj                                                   500- cont
56.OANA LEONTE              Dr. În științe, vice-președinta ARA                                     1000
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------                                                                    
57. IOAN GROȘAN                           scriitor, Filiala Proză                                              500
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
58.DANIEL DRAGOMIRESCU          editor
59.ION TURTURICĂ                          geolog, pensionar                                                  150
60.DAN TIPURIȚĂ                              poet, medic veterinar                                            100
61.GABRIEL GOIAN                            inginer pensionar, soțul Elisabetei Isanos           300
62.NICOLAE TZONE                             poet, director editura Vinea                                100
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
63. DAN CULCER                               scriitor, editor Asymetria, Franța                          100-cont
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
64.CONSTANTIN ARCU                      scriitor, Filiala proză                                          100
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
65.PETROV FLOARE MIHALI              Filiala Poezie                                              100-achitat
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
66.ALINA BEIU-DEȘLIU                      Filiala Traduceri                                             100 achitat
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
67.SORIN LAVRIC
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------




Scriitorul zilei: Artur Enăşescu, n. 19 ian. 1889 - d. 4 dec. 1942

 
Visătorii

O visători, cu suflet de copii,
Voi paseri, de lumină speriate,
Ce rătăciţi cu genele plecate,
Pe străzi întunecoase şi pustii!
 
Voi, cu priviri curate de fecioară,
Sfioşi şi singuratici visători,
Ce tremuraţi sub cerul plin de nori,
Şi vântul cel mai gingaş vă doboară!
 
Ascunşi staţi ziua-n tainice unghere,
Şi mâini de vis v-acopăr ochii grei,
Iar când pe cer s-aprind mii de scântei
Voi răsăriţi… O, suflete stinghere!
 
Vă prinde luna flori la pălării,
Şi tresăriţi; de-un foşnet blând vi-e frică,
De umbra ce pe ziduri se despică,
Când rătăciţi prin nopţile târzii.
 
În jurul frunţii voastre, visători!
A nopţii duhuri, tainice, s-adună;
…Întind o scară razele de lună,
Şi gândul vostru suie pân-la nori.
 
Şi pasul vostru-n cale şovăieşte,
De raze pline, genele se-nchid,
Şi vă treziţi la umbra unui zid,
Când astrul dimineţii licăreşte.
 
O visători, cu suflet de copii,
Voi, paseri de lumină speriate,
Ce rătăciţi cu genele plecate,
Pe străzi întunecoase şi pustii!

Țiganca
E Rița, fecioara cu ochii sprințari –
Cu sâni ca de piatră
Născută-n alaiul a zece cobzari,
Regină pe șatră.

Zglobie ca fulgul, cutreieră văi
Și negre poene,
Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi
Pe umede gene.

Cosița ei creață, pe umerii goi,
Îi cade-n inele,
Surâsu-i aruncă pe-ntregul zăvoi
Sclipiri de mărgele.

Aprinsă-i năframa ce-i flutură-n vânt, 
Râd galbeni în plete –
Când trece cu-n zâmbet, zvârl cușma-n pământ
Nomadele cete.

Când naște sub corturi un cânt legănat
Și-un zvon de sandale
Cu patimă cruntă ciocanele bat
În vechi nicovale.

Ea joacă sub vaierul strunii prelung
La focuri sărace,
Și razele lunii ființa-i străpung 
Cu sute de ace.

Ușor se mlădie, rotește pe loc,
Dând chiot sălbatic,
Și pare piciorul ei sprinten în joc, 
Atins de jăratic.

Dispare-n vârtejuri, sar banii pe sân 
Loviți de furtună!
Și geme ca vie sub meștere mâini,
Lăuta străbună.

Târziu stau nomazii la stele culcați,
Iar ea pe câmpie,
Sărută văzduhul cu ochi dilatați
De-o sfântă beție.
 
***
Născut la Burdujeni sau la Botoşani, dintr-un tată agent PTT  şi o mamă ce a dispărut
  prea curând, viitorul poet, prin  firea sa nesupus reglementărilor stricte de convieţuire, 
a  urmat şcoala primară şi liceul la Botoşani, apoi a plecat la  Paris, unde a audiat cursuri 
de filosofie, atribuindu-şi apoi  un doctorat în materie. Debutează cu Amor în Convorbiri 
 critice, 1910, şi lucrează ca redactor la Epoca. Este mobilizat pe front în prima 
conflagraţie, ca să amâne confruntarea se  înscrie la o şcoală de subofiţeri, dar nu se 
califică nici după  repetarea cursului, revenind în armată ca simplu  soldat. Se pierdea 
prin poieni şi printre flori, cu arma în  mână... Din această perioadă îl descrie Tudor 
Vianu, care i-a  rămas prieten: necompetitiv, pacifist, îşi umplea cartuşiera cu 
manuscrise...(Vianu, Jurnal, 1961). Este chiar perioada maximei   productivităţi poetice, 
de ex. Balada crucii albe de mesteacăn  este datată: Oituz, iulie 1917. După conflagraţie, continuă să  publice poezii şi colaborează intens cu articole pe teme politice,  dar şi eseuri, cronici literare şi dramatice (de ex. la Patima roşie  de Mihail Sorbul). Indignat că unii puturesă să vadă în carnagiul  războiului un prilej de "purgatoriu al neamurilor", de revigorare  etc, ripostează: "Nimic mai fals!"; iar după război lucrurile nu  porniseră pe un făgaş optim, scrie deci poetul: "Se pare că un  geniu răutăcios, prezidând la actele noastre publice, desparte  în chip ostentativ logica faptelor de cea a ideilor şi aceasta  îndeosebi în domeniul politic." În 1926, lucrând la Universul literar, câştigă  cu "Afrodita"  prestigiosul "cel mai  bun sonet al anului", cu susţinerea lui  Perpessicius, care îl aprecia foarte mult.
Din această perioadă începe dezagregarea psihică-mentală a poetului, care ajunge pe 
drumuri, vagabondând, cerşind… În 1934 se declară el însuşi: "fără domiciliu, bolnav, 
gol şi flămând." Eugen Jebeleanu, dar şi alţi confraţi apelează la ajutorul statului, ceea 
ce rămâne  o biată iluzie. Poet ce s-a risipit în boemă, spirit reflexiv,  meditativ, de 
formulă parnasiană, îi apăruse în timpul vieţii  volumul Pe gânduri, iar postum Revolta 
zeului. 
A închinat imnuri vieţii ("Şi geme ca vie, sub meştere mâini /  Lăuta străbună!"... 
"Sărută văzduhul cu ochi dilataţi /De-o  sfântă beţie!"), năzuinţelor omului spre o lume 
ideală, a binelui şi frumosului ("Şi sângeră văzduhul sub purpura de flori..."). 
A apărut în selecţii şi antologii ce-i reunesc pe  "marii poeţi mici". O selecţie de Poezii 
a publicat Mihail Straje  în 1965, cu detalii despre zbuciumata viaţă a poetului..  Cu 
textele lui A.E. n-am luat contact decât ocazional. Îmi făcusem o anumită părere, nu 
întru totul conformă cu adevărul, ascultând în anii studenţiei romanţele Cruce albă şi 
Riţa, în inegalabila interpretare a Ioanei Radu. Impresionat de ardoarea versurilor, lesne 
de memorat,eram totuşi intrigat de abordarea poetului, romanţioasă. Am deschis Istoria 
lui Călinescu, interesat să aflu cum îl văzuse criticul pe poetul vagant, ce avea să moară
 la un an după apariţia Istoriei. Practic ajunseseră simultan la linia de sosire. Şi, plăcută 
surpriză (căci uitasem cum stau de fapt lucrurile...):  la indicele de nume văd că lui A. E. 
i se consacră un articol pe două pagini! Caut la Cuprins... şi ce văd? În colţul din drapta-
jos, sub numele poetului, o singură frază, în total 40 de cuvinte  amintind de un "pretins 
doctor în filosofie" despre "un elogiu la o ţigancă" şi despre "abundente versuri 
trubadurice", nici  măcar trubadureşti... Urmează coperta cărţii nu ştiu cui, iar pe cealaltă 
pagină, o fotografie de grup cu mai mulţi scriitori: Topârceanu, Hortensia Papadat-
Bengescu etc. Şi trei versuri  din Riţa. Doar atât despre poetul damnat Artur Enăşescu. 
Nu  ne-am aşteptat propriu-zis la mila şi compasiunea divinului  critic pentru destinul
 tragic al unui poet de oarecare notorietate  în epocă, nici la aprecieri ditirambice pentru 
poemele sale intrate de fapt în conştiinţa publică, ci ne-a mirat din nou  lipsa de 
receptivitate la demersul poetic al unui talent adevărat, pe cât de nefericit, practic 
prăbuşit în abisurile demenţei. 
Or, nu este poezia mereu ceva la limita cu nefirescul, cu  anormalitatea? E chiar de 
mirare că neîntrecutul exeget al  "poetului nepereche" nu a mai păstrat în sine pentru 
ceilalți actanți ai lumii literareo câtime de  Caritate pentru ceilalţi năpăstuiţi ai poeziei
 româneşti... sau tocmai de aceea?
 

Alţi scriitori:
Barbu Lăzăreanu, m. 1957
Catinca Ralea, m. 1981


Poezia zilei
George Almosnino: Schimb

nopțile mele s-au făcut
scoici obosite de apă

poți să te închini depărtării
unui zero de cretă
sau unui calapod
pe care se trag
toate sufletele

ştiu un joc liniştit
cu copii adormiți
lânga guri de tun

ştiu un joc vechi
în care se înlocuiesc doar mâinile

cineva îmi dăruie o piatră
cerând în schimb brațul meu drept
  





Le mardi 21 novembre 2017 à 12:05:21 UTC+2, Stefania Mihailescu <stefaniam2006@yahoo.fr> a écrit :


Mulțumindu-vă, înainte de toate, stimați colegi, pentru onoarea pe care mi-o faceți, îmi exprim regretul de a nu fi prezent alături de dvs. și de aceea folosesc tot vechea și îngăduitoarea hârtie pentru a vă adresa aceste cuvinte.
M-am întrebat ce anume vă va fi determinat să-mi acordați generosul premiu. Dacă e vârsta, atunci nu e vorba de literatură. Dar dacă meritul ține de profesiunea criticii, atunci mă bucur că sunt cel puțin câțiva confrați care gândesc ca mine. Pentru ei, dar și pentru cei care gândesc altminteri, am scris cele câteva mii de pagini ale așa-numitei mele "opere". Critica e o îndeletnicire ingrată și puțin citită, dar criticii sunt cei mai mari cititori și pentru ei am scris în primul rând, chiar dacă esențialmente scriem întotdeauna pentru noi.
Înseamnă mult sau înseamnă puțin? Aleagă fiecare ce i se pare potrivit. Și primiți, vă rog, cu toții, mesajul și salutul meu de simpatie, de solidaritate și de încredere în viitorul profesiunii noastre, fără a uita vorba unuia din marii săi patroni: "nu există critică fără o critică a criticii".
                                                              Florin Mihăilescu