ion lazu: Datină
Colţii ierbii şi ai ploii
Fraged fierăstrău ne sânt
Şi ne este scaldă-naltă
Fluviul limpedelui vânt.
Codrul umbra şi-o înclină
Să ne scrie cu lumină.
Stele, păsări, floare, nor
Când sorocul ne ascunde,
Vântul nu mai ştie unde
Stelele în prund coboară
Păsările nu mai zboară –
Şi cu datină curată
Iarba, ploaia ne mai cată...
1968, Pocola-Beiuş
(din volumul Muzeul Poetului, 1981)
 |
| Ion Lazu la Păuşeşti-Măglaşi, 1980 |
Mergând ore şi ore, mereu singur, neînsoţit, de-a lungul văilor, peste dealuri, prin mari păduri, foarte atent la tot ce se derula înaintea ochilor mei, eram sensibilizat la gândul că, la rându-i, Natura atatcuprinzătoare, suficientă sieşi, mă ignoră cu superbie. Nu lăsam nici o urmă - o trecere ca-şi-virtuală, fără consecinţe. Prea rar aveam de înfruntat "fluviul limpedelui vânt" sau alteori înaintam prin iarbă, sub ropotul ploii dulci, de vară. De aici impresia că înaintez printr-un "fraged fierăstrău"..., delicat şi permisiv.
RăspundețiȘtergereIon Lazu
Eu parcă ştiam că scrisesem despre poemul tânăr şi poetul vajnic...
RăspundețiȘtergereVăd că nu s-a primit.
Poate, acesta...