luni, 8 august 2011

ion lazu: Elegie

ion lazu: Elegie I

Calul uitat în pripon a ajus la ţărână.
Zile şi nopţi s-a-nvârtit retezând împrejur
În şesul cu iarbă la greabăn o zare puţină
Sau o râpă cu malurile verzi, cum apare acum.

Târziu. Şi copita nici ea nu mai scurmă
Ţărâna, proptită-n poiana albastră de sus.
La cap îi mai flutură alb nechezatul din urmă
Şi firul de iarbă îi creşte în ochi, nesupus...

Pocola-Beiuş, 68
(din volumul Muzeul Poetului, 1981)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu