sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Scriitorul zilei: Ioan Missir, m. 1945  http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-ioan-missir.html

Alţi scriitori din Calendar:
Paul Zarifopol, n. 1874
Andrei Bantaş, n. 1930
Cincinat Pavelescu, m. 1934
Grişa Gherghei, n. 1936
Paul Eugen Banciu, n. 1943


Ne-a părăsit scriitorul Pan Izverna...
Citiţi despre  Pan Izverna acest text publicat pe blogul meu, la rubrica Scriitorul zilei:
http://ilazu.blogspot.ro/2013/07/scriitorul-zilei-pan-izverna-poezia.html 


Poezia zilei : Pan Izverna
Peştera

Atât de departe iubito în peştera mea
îţi pierd glasul printre amăgitoare gheţuri
Eu te-am chemat şi acum nefiresc mă aud
printre dense hipnotice muzici
Îndelung aplecându-mi mâna
fără nici o chemare
geniului tău îi este ger şi teamă
şi de la un timp umbrit e de moarte
Sunt numai gheţuri şi umbre
şi alte umbre şi iarăşi gheţuri
mult semănând...
Fără vreun reazem aştepţi
pe îngusta galerie
şi somnul tău e noapte îngheţată
şi visul tău e umbră în prăpastie.  
 
(din Cuaternar,  ed. Cartea românească, 1972)


Rondel

Eterne-s doar cele divine
O nu stihurile-aceste
Ce-adună ca un mărăcine
Buruienile celeste


Vânturi bat aspre coline
Măturând vremuri funeste
Eterne-s doar cele divine
Şi nu stihurile-aceste


Pulberi de-aur şi neghine
Se-nfrăţesc ca-ntr-o poveste
Altă lume-i sub lumine -
Dincolo de ea o veste

Eterne-s doar cele divine.

(din Rondeluri în amurg, Ed. Timpul, Iaşi, 2011)  



Primesc acest mesaj de la dl  prof.univ. Nicolae Vlad din Dulcele Târg:





Stimate Dle. Ion Lazu,
Ma numesc Nicolae VLAD si sunt ginerele scriitorului Ioan Missir, autorul romanului FATA MOARTA, de la a carui moarte se implinesc maine 68 de ani si despre care dvs. ati scris un material foarte frumos in urma cu un an.  Normal ar fi fost sa va scrie chiar fiica sa, dar din pacate dansa nu mai este in viata. A parasit aceasta lume in urma cu aproape 2 ani, la Houston Texas, SUA, in timp ce eram in vizita la fiul nostru stabilit in tara in care s-a nascut bunicul sau. A murit fulgerator (ca si tatal ei) rapusa de un stop cardiac si am reusit sa  aduc acasa urna cu ramasitele sale, care este acum depusa la Cimitirul Armenesc din Iasi. Mai multe amanunte puteti gasi in paginile revistei Comunitatii Armene "Ararat", la adresa:
A fost un foarte apreciat profesor al Universitatii Tehnice "Gh. Adachi" Iasi, predand discipline din profilul Rezistenta Materialelor, Elasticitate, Programare s.a. la Facultatea de Construtii si Instalatii, atat la sectiile cu predare in l.romana si in l.engleza (Inginerie Civila).
Fiul nostru Ioan (Nick) Vlad are o profesie inrudita cu a dvs. A terminat Geofizica la Univ. Bucuresti in anul 2000 fiind sef de promotie si apoi a facut masterul la Univ Stanford (USA). In prezent lucreaza la o companie din Houston,  Tx. Intrucat vrea mai multe amanunte despre stramosii sai cautam pe Google o serie de date despre familia Missir si am dat de articolul dvs. care m-a emotionat profund. Tin sa va multumesc foarte mult si in numele fiului.
Cu stima,
Prof. univ.dr.ing. Nicolae Vlad
Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" Iasi


Răspund dlui Nicolae Vlad:
Sunt, la rându-mi, stimate Domn N. Vlad, foarte impresionat de cele ce-mi scrieţi despre urmaşii scriitorului Ioan Missir, care nu l-au dezminţit, ci dimpotrivă, au continuat la cel mai înalt nivel intelectual tradiţia familiei Missir.
Vă rog să recitiţi textul meu din anul trecut, recitit astăzi de mine-însumi, cu mici rectificări şi adăugiri. Citiţi inclusiv comentariile mele la comentariile unui prieten scriitor provenind din Roman, actualmente la pensie în Piatra Neamţ. Veţi şti că nu este unicul meu text despre I.M., am făcut numeroase referiri la cazul Missir şi Fata Moartă, ele se află pe blogul meu, pot fi găsite, cu perseverenţă, de cineva interesat. Sunt menţionate şi citeva linkuri cu referiri la I.M.
Devotat, Ion Lazu




O pagină de Jurnal, 1995
2 mai 95. Marţi. O zbughesc de la birou la Casa presei, unde în aşteptarea lui N. Oancea discut cu Nelu Ivan: nici el nu are bună memorie, dar consideră că l-ar încurca; el caută să se folosească de ce are (mult bun simţ aici!). Îmi pune ambele romane în aceeaşi mapă. Oancea promite că mă are în vedere.
4 mai 95. Azi D. Popescu-Dzeu îi dă replica lui Gh. Grigurcu, o replică penibilă, cu argumente puerile: 1) că şi G.G. ar fi scris o poezie cu tancurile sovietice, 2) că îl face pe D.P.-Dzeu un fel de Goebels, precum l-au făcut şi ruşii într-o revistă literară, 3) că un cunoscut de-al lui G. G. ar fi zis de autorul Pumnului şi palmei: pe ăsta trebuie să-l lichidăm! Ce legătură au ruşii, de exemplu, cu ce crede şi scrie G. G.?
Ieri d.m. de la slujbă direct la Arhitectură, unde în holul mare Mircea Ciobanu şi prietenii lui: Sorin D., Dan Grigore, Floricel Marinescu, N. Prelipceanu, Valentin Hossu-Longin lansează “În faţa neamului meu”. Printre participanţi: Marilena Rotaru, Andrei Ionescu, Nic. Constantinescu, Dr. Barbi, Cornel Ciomîzgă. M.C. dă multe autografe, apoi Lidia îi dă lui Dan Grigore o carte cu autograf şi caseta video, iar Rodica ne invită cu Pan Izverna la o sindrofie în atelierul lui Ştefan Câlţia, pe Spătarului 28 Bis, lîngă casa lui Melnic, colecţia Răut, statuia lui Pallady. Ei pleacă într-un taxi, iar eu şi Pan Izverna o luăm pe jos, cumpărînd în drum cîte ceva. Seară relaxată, M.C. şi Câlţia ne povestesc cum au vorbit cu Regele. Sorin D. şi un ins de la Europa liberă (probabil Cornel D.) ne aşteptaseră şi au plecat; apare şi Al. Paleologu cu un colecţionar Radu Ionescu. M.C. ne recită din Bacovia. “Cîndva, cînd voi fi liniştit – Am să scriu un vers”…. O seară foarte reuşită, M.C. în fine bucuros de lansare care putuse să pară la început cam conspirativă. Foarte ataşat de noi; mi-a dat dreptate cînd am spus că acord mare importanţă calităţilor literare ale celor patru evanghelişti. Ce s-ar fi ales din creştinism fără aceşti oameni plini de talent literar, nu doar de Credinţă?
La servici mă căutase N. Corjos care mi-a spus că e foarte mulţumit şi încîntat de subiectul de film în noua lui prezentare, că trebuie să ne vedem şi să lucrăm. Că, în plus, are ideea unui serial despre o familie de basarabeni care vin în Regat şi ce păţesc ei. Îi răspund: Păi eu chiar am acest subiect, e la mine, doar ne vedem ca să vi-l explic. Ar fi venit la lansarea lui M.C., dar pleacă în provincie pe 3-4 zile. Mare surpriză şi bucurie, se deschid nişte perspective serioase. Îmi spune că de mult a intuit marele meu talent şi aştepta şansa de a lucra împreună.
La un moment dat Al Paleologu ne spunea: Copil, am avut trei visuri: să scriu o carte, să ajung Ambasador la Paris şi să merg în Rols-Roice. Şi Dumnezeu mi le-a împlinit pe toate trei, dar la modul derizoriu… S-a vorbit despre Jurnalul lui Rebreanu, în care el se plîngea de fie-sa şi aceea a hăcuit pagini, a şters cu pixul etc. Dar de ce a scris? se întreabă M.C., asemenea şi Lidia. Le-aş fi răspuns: pentru că scriitorul slujeşte adevărul, sub toate aspectele, chiar şi cele neplăcute, deranjante. Altfel, ce rost ar avea scrisul?!Despre Vargas-Llosa, care, zice conu Alecu, făcând un calambur, o fi plecat dacă n-a mai venit… Despre cărţile născute moarte din literatura română, cărţi care n-au apărut la vremea lor, ori n-au avut ecou în epocă, nici urmări în dezvoltarea literaturii. Numai Eminescu i-a tras pe toţi după el, zic eu, zice şi Mircea. Sunt indignaţi cînd le spun că la Academie au vorbit despre Blaga alde Oliviu Gherman şi Iliescu, care l-a cam acuzat de legionarism.
Ţone îmi spunea mai zilele trecute că Păunescu l-ar fi chemat redactor la revista lui. E în espectativă, zice, de fapt vrea să-i spun ce cred.  Zice că a fost şi la Coposu.
Am terminat un fel de sinopsis pentru un posibil serial TV despre familia de basarabeni refugiaţi – desigur familia mea: Veneticii.
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris.)
Va urma


Cărţile prietenilor mei: Pan Izverna


























Fotografii... Invitaţii Ilincăi Dumitrescu, despre Odiseea plăcilor memoriale, 2 februarie 2013 Ion Andreiţă, Ion Lazu, Ilinca Dumitrescu, Lidia Lazu, Titus Vâjeu, Simona Cioculescu...









vineri, 29 noiembrie 2013



Scriitorul zilei: Nicolae Bălcescu, m. 1852  http://ilazu.blogspot.ro/2012/06/scriitorul-zilei-nicolae-balcescu.html


Alţi scriitori din Calendar:
Simion Stolnicu, m. 1956  http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-simion-stolnicu-n.html
N.D. Cocea, n. 1882   http://ilazu.blogspot.ro/2011/11/noi-suntem-stelele_29.html
Tutus Popovici, m. 1994  http://ilazu.blogspot.ro/2012/05/scriitorul-zilei-titus-popovici.html


Poezia zilei: Lidia Lazu



Privirile noastre în urma zăpezii
Amestecă forme ale aceleiaşi vieţi
De care-şi amintesc fluturii

Şi ne dor rănile copacilor
Iar în zbaterea crengilor
Sunt semne oculte ale devenirii noastre
Căci mâine e-atât de aproape
De veşnicul ieri
Şi mereu ni se pare
Că vom fi tineri
Încă o vreme



La marginea pădurii de mesteceni
Adastă  amintirea  chipurilor  noastre
Şi aruncă cu pietre în lacul sărat

Într-una din zilele molcome
Fără durere
Am răzbit prin aerul ce ne desparte
Ca să încap lângă tine

Şi am simţit mirosul fânului
Pe care nimeni nu l-a cosit
În vara fără de moarte
A schitului părăsit

Cioturi de pruni se răsuceau
În urma căprioarelor

Încercam să ne potrivim
Ritmul fiinţelor noastre
Cu florile galbene şi albastre
Nutrite noaptea cu praf de stele

Să ne trezim în zori
Mai teferi decât ele

(din Poezii de care uitasem, 1995)



Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1995

29 apr. 95. Aseară film cu Marcello M. şi Romy Schneider, pe o temă desuetă şi morbidă, regia Dino Rissi. Pe TV 2, Centenarul Vinea la Giurgiu; Ţone n-a prea fost în formă.

În veci mă va oripila scena aceasta: coboram pe-o viroagă cu pădurice şi chiar înainte de a ieşi la lumină, m-am aplecat ca să evit nişte crengi mai groase – şi atunci capul meu a trecut milimetric pe lîngă un stîrv de cîine spînzurat; mi-a apărut atît de aproape, sub limita bunei vederi, că în prima clipă l-am confundat cu orice altceva, poate chiar cu un stîrv de copil spînzurat. Am ţîşnit afară din acea viroagă, care şi ea se deschidea, odată cu ultimii doi trei copaci, spre casele cătunului şi, încă oprimat de imaginea cea hîdă, nu îndrăzneam să respir măcar, ca nu cumva să mă înece duhoarea presupusă; şi tremurînd de scîrbă că, fără un reflex salutar, aş fi nimerit cu toată faţa de-a dreptul în masa păroasă, puhavă, colcăind de viermi a stîrvului – şi, în imposibilitate de a mă opri, în mişcarea viguroasă de a mă apleca şi a trece pe sub crengile lăsate…(Valea Caşinului, vara 1965)

Lidia revine de la Alexandria-Şoimu foarte tuflită. Lumea a decăzut, toţi s-au degradat. Răutate, invidie. A vrut să rămînă peste noapte la Niculae, nu, că ei pleacă în zori la cîmp. S-a întors la Gabi, pe la zece seara. Singura mare plăcere: plimbarea spre pădurea de la Păuleasca, cu Andrei şi Mihaela lor. A: Ce mai, mamă, ne-au pus pe fugă!

L. şi A. la mormintele părinţilor ei. Eu, toată ziua, cu gîndul la tata, la mama, cu buzele sufletului pe chipul lor iubit.

O penultimă fază a omului în decrepitudine este a mînca mult, ca apoi, în ultimele zile de viaţă să nu mai aibă poftă de nimic. Anorexie. Pe planul său abstract, şi sufletul trece prin etape asemănătoare, de la lăcomie la lehamite, spre final.
Va urma 


Cărţile prietenilor mei



































ion lazu - Fotografii...rememorare; lansarea Veneticii, dec.2011

 



joi, 28 noiembrie 2013

Scriitorul zilei: Jean Bart , n. 1874   http://ilazu.blogspot.ro/2012/05/scriitorul-zilei-jean-bart-cronica-la.html

Alţi scriitori din Calendar:
Cornel Regman, n. 1919  http://ilazu.blogspot.ro/2011/11/ion-lazu-poezia-zilei-scriitorul-zilei.html 

Dan Tărchilă, n. 1923
Eugen Negrici, n. 1941 http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-eugen-negrici-poezia.html

Dimitrie Stelaru, m. 1971  http://cultural.bzi.ro/dimitrie-stelaru-un-edgar-allan-poe-al-romanilor-4580
Martha Bibescu, m. 1971  http://ilazu.blogspot.ro/2012/01/scriitorul-zilei-martha-bibescu-poezii.html
Ioana Postelnicu, m.  2004  http://ilazu.blogspot.ro/2012/03/scriitorul-zilei-ioana-postelnicu.html

Poezia zilei: Lidia Lazu - Poezii de care uitasem, ed. Vinea, 1995

Are ochi aşa de mari

Supărarea
Şi braţele atât de lungi
Că te-a înfăşurat deja de zece ori
Înainte să-ţi fi dat seama /

tu tot mai crezi că nu te-a prins
Şi că vei putea  trăi din bucuriile
Pe care ani la rând le-ai strâns


Poeziile mele uitate

Pe marginea ferestrei
Le-au ciugulit păsările

Şi acum mă chinui
Să le desluşesc în
Volutele zborului lor
Şi-n ritmul cântării lor

Şi le zăresc abia
Ca semne pe nisipul ud

Dar când să le citesc
Mi le şterge un val hain

Şi rămân
Doar cu jindul
După frumuseţea
Pentru totdeauna pierdută

5 08 1993



Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1995

16 apr. 95. Dumineca Floriilor. Ieri la prînz, Mircea Ciobanu şi Rodica în vizită la noi. Şi au plecat abia pe la 18:30 – o după amiază foarte plăcută, relaxată. S-a interesat de poezia lui Valeriu Ciobanu şi mi-a cerul volumul de Întîmplări din pădure – mirat el, mirat eu însumi că nu i l-am dat la momentul cuvenit. Pînă şi tanti M. a fost rezonabilă de data asta, nu a căşunat pe oaspeţi. La urmă, conducînd-o spre tramvaiul 34, s-a declarat foarte impresionată de cordialitatea lui M.C. Interesat din nou de pozele mele cu trovanţi şi cu carii. Îmi recită o poezie de-a lui …” făină caldă pentru pîinea morţilor…”.
Viaţa pune accente ironice. Ne întîlnim în parc, M.P. cu nepotul ei de mînă, eu cu fiul meu de mînă. O ironie care ar vrea să mă întinerească…
22 apr. 95. Aseară, la premiera O vară de neuitat a lui Lucian Pintilie. Lume nu îndestulă, dintre intelectuali, scriitori, opoziţie, doar Paleologu, Paler, Pruteanu, Groşan, Dimisianu, Rebengiuc şi cîţiva actori. Îi dau un interviu lui I. Butnaru, pentru miercuri la Libertatea. Venind cu metroul, îi arăt cartea Lidiei şi el, citind vreo cinci poezii, se declară foarte impresionat.
 26 aprilie 95. La Slatina două-trei zile, vreme bunicică. Telefon de la Gelu, dar noi eram la cimitir. Telefon de la Georgeta şi Marco, ne-am bucurat cu toţi, schimbînd cîteva fraze simţite. Vizită la fam. prof. Ungureanu, pe 24, ziua lui; nu prea e în formă, apoi dna ne plictiseşte cu pretenţii: unii din acest oraş nu le acordă toate onorurile. Dacă ar lua viaţa de la început, nu ar mai fi exemplară. Şi alte lucruri mărginite.
Seara, la lansarea Dicţionarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu - se dovedeşte a fi doar reluarea textului din 82-83, însă vai, neadus la zi! Şi au avut pentru asta răgazul de cinci ani, după revoluţie, inclusiv toată libertatea de mişcare spre a scoate o lucrare eshaustivă… S-a pierdut o mare şansă. Dar ce ambiţii, ce ciocnire de mari orgolii, ce bătaie cu pumnii în piept pentru curajul lor nemăsurat! Iar ca anecdotică, eu nici nu figurez în minunatul Dicţionar, deşi am publicat 10 cărţi, în timp ce ardelenii lui Zaciu, apar şi dacă au colaborat la o singură traducere sau au scris o prefaţă... Figurează şi Valeriu Cobanu, pe care eu însumi l-am editat, postum. Îl abordez, politicos, pe M.Z,. dar se uită peste umărul meu, nu găseşte un răspuns de niciun fel. Dar ce s-a bătut cu pumnii în piept despre lupta ce-a dus cu cei de la Cultură!  Pierzând toţi aceşti 11 ani când ar fi putut să aducă la zi materialul, să-l augmenteze, măcar după Decembrie, când obstrucţiile au încetat, când echidistanţa este asigurată, când... Români neaoşi, deh!, iar nicidecum nemţi...
După masă duc o carte de-a Lidiei lui Ulici; ştia despre ea de la Giurgiu, unde se vorbise despre. Acolo prof. T. Opriş, care o laudă grozav pe Lidia, va scrie despre carte, o va chema să-i recite versuri la apariţia cărţii lui. Telefon de la Pan Vizirescu, pe 8 mai va avea loc rejudecarea Procesului ziariştilor. Nemulţumit că nu se acordă evenimentului atenţia cuvenită.
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
Va urma



Fotografii de autor...