Ion lazu: Ilinca Dumitrescu şi invitaţii ei; fotografii, poezii

Ion lazu: Ilinca Dumitrescu şi invitaţii ei.

Ieri, duminică dimineaţa, la Sala Euterpe, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii ei, emisiune-spectacol care se transmite apoi şi pe postul TVRM. Tema: Patrimoniul Radiodifuziunii Romîne, atât cel sonor cât şi cel scris, valorificarea acestuia de către Casa Cărţii Radio, editură ce rotunjeşte un deceniu şi jumătate de activitate meritorie, valorificând un patrimoniu cultural inestimabil. Invitaţi de onoare, scriitorii şi oamenii de radio Valeriu Râpeanu şi Titus Vîjeu, realizatori ai unor emisiuni care i-au consacrat ca străluciţi militanţi pentru cultură, precum şi mai tinerii redactori din staful Editurii, Rafael Vieru şi Tiberiu Comandaşu. Un intermezzo muzical, susţinut de Ladislau şi Dolores Cendeş, interpretând o compoziţie mai puţin cunoscută şi cântată a lui Frantz Liszt, piesă cu care de altfel se află într-un turneu ce reface traseul lui Liszt în Principatele Române, dacă bine am înţeles.

De subliniat că ambii membri ai stafului Casei editoriale Radio, mai tinerii Vieru şi Comandaşu, au o pregătire muzicală de înalt nivel, sunt absolvenţi ai liceului de muzică, apoi ai Conservatorului. Ilinca Dumitrescu, pianistă de renume, fiica poetei Mariana Dumitrescu şi a compozitorului Ion Dumitrescu, cu o excepţională cultură muzicală, gazda plină de magnetism a acestei discuţii televizate, a lucrat ea însăşi în domeniul recuperării marii moşteniri culturale-muzicale, îndrumată de prof. George Breazu, prieten al familiei, pasionat de tot ce înseamnă document, moştenire culturală. Ea mărturiseşte că „ştie ce înseamnă să atingi istoria mare a ţării”, lucrând la Muzeul Enescu pentru arhiva genialului nostru muzician, cu tot ce înseamnă: înregistrări, conferinţe, corespondenţă, cronici, referinţe din partea celor mai neaşteptate surse, din ţară dar şi din întreaga lume, cum este cazul lui Enescu...
Este nu doar foarte profitabil, dar până la urmă este şi reconfortant să asculţi oameni perfect avizaţi, vorbind despre ceea ce ştiu cu temeinicie, prin comparaţie cu atâtea discuţii în care actanţii îşi dau cu părerea despre lucruri pe care nu le cunosc decât cu aproximaţie...

Valeriu Râpeanu, critic şi istoric literar şi muzical, a contribuit la relansarea marelui Nicolae Iorga, ocultat între anii 1948 şi 1964, prin publicare ciclului de conferiţe ţinute la Radio în cadrul emisiunii Universitatea Radio; este vorba despre celebrele Sfaturi pe întuneric (1933-1940); dar şi la editarea volumului Oameni cari au fost. În curând va ieşi de sub tipar, în îngrijirea Dsale mult aşteptata ediţie Perpessicius, cronicar la Radio al mişcării literare interbelice. Există deci, ni se precizează, o arhivă de hârtie dar şi una cu înregistrări: conferinţe, interviuri, plus interpretări muzicale de mare preţ, unice ca valoare. Menţionează că mulţi alţi mari oameni de cultură au conferenţiat, iar unii chiar au fost salariaţi ai Radiolui, au avut emisiuni, au contribuit la iniţierea unor programe: Adrian Maniu, Dan Botta, Mihail Jora, Alfred Alexandrescu, Theodor Rogalski, Alex. Balaci, G. C. Nicolescu, Ion Marin Sadoveanu, dar şi mai recent: Constantin Crişan, Iulius Ţundrea, Pop Simion – care este iniţiatorul înregistrărilor cu Blaga, la Cluj; Valeriu Râpeanu este de părere că Radiodifuziunea a fost principalul instrument de cultură pentru această naţiune.

La a 83-a aniversare a Radiodifuziunii române – să ne amintim că prima emisiune a avut loc în după amiaza zilei de 1 noiembrie 1928, când a fost difuzat în eter primul anunţ: "Aici Radio Bucureşti, România! - scriitorul şi omul de radio Titus Vâjeu, autor, printre altele al unui Dicţionar al scriitorilor din Radio, consideră că arhiva Radio România poate fi asimilată cu un Panteon al culturii româneşti. Subliniază că s-a dat dovadă de un eroism subteran pentru adunarea a sute şi sute de documente privind contribuţia unor somităţi din alte domenii, savanţi şi oameni de cultură înregistraţi la radio de-a lungul a peste 8 decenii de emisiuni în slujba naţiunii.

Valeriu Râpeanu vorbeşte despre iniţiativa de a-i înregistra pe scriitori citind pagini din propria creaţie, dar şi din a marilor înaintaşi – cazul lui Mihail Sadoveanu citind Sara pe deal, Luceafărul, alte poezii eminesciene; dar şi din Însemnările unui vânător, de Turgheniev...

Apoi evocă extraordinara iniţiativă a înfiinţării emisiunii „Teatru la microfon”,  o contribuţie esenţială la culturalizarea naţiunii, în repertoriu aflându-se piese româneşti din dramaturgia interbelică, inclusiv din categoria celor ce nu se joacă pe scenă, însă de mare valoare literară; dar şi din piesele de referinţă ale dramaturgiei universale. Redactori fiind celebri oameni de teatru: Al. Zira,  Paul Stratilat... Dă citire distribuţiei de aur a uneia dintre piesele editate de Casa Radio: D-ale carnavalului, de IL Caragiale, cu Gărgeasu, Giugaru, Birlic, Brancomir, Atanasiu etc. O emisiune spătămânală, pe durata a multe decenii, stârnind admiraţia ascultătorilor, o adevărată emulaţie. Şi să nu uităm că existau emisiunile duminicale de concerte la Ateneu, la sala radio...

Valeriu Râpeanu: Casa Radio a editat Primul Festival Enescu, din 1958, prima interpretare a lui Oedip, cu Davis Ohanesian, sub bagheta lui Constantin Silvestri, chemat în mod special de Ion Pas. Este Festivalul în care Oistrah a ieşit pe scenă ca să interpreteze alături de Menuhin, ca un omagiu adus lui Enescu. Au fost editate conferinţele lui Ion Petrovici, cele ale lui Constantin Rădulescu-Motru, urmînd să apară conferinţele lui Perpessicius, 1929-1943.

O muncă susţinută se referă la digitalizarea acestei inestimabile arhive de hârtie  şi a celei sonore, lucrul înaintează mai greu datorită faptului cu trecerea pe digital se face în timp real. Aici nu se aplică acel "repede înainte..."

Poezia zilei

ion lazu: Cerdac

La zid, cu gafoafele,

Mitraliaţi de soarele blând.

Înflorind, tijele se răstoarnă din înalt

Pe lângă zid, spre pământ.

Pe mine floarea unui cuvânt

Mă coboară în iad.

Soarele ne mitraliază la rând -

Garoafele nu cad.

1980, Păuşeşti-Măglaşi.