joi, 6 noiembrie 2014

Alex. Ştefănescu, n. 6 noiembrie 1947

 Descriere: ANd9GcSdvXdemHRitP1MjFIXKZmp5l6c56ehBGlH_Ti_b5TQXEzR0H8F   Descriere: ANd9GcTBIX1_JOqnp5ugzyuNCTOM30dAdamgdsl0ps2Ub2vBU-E-PR7Erw   Descriere: ANd9GcQ9cBTLvrwbE-XtP5zmWWSAk58_NiupvK_ENiGRSc7fMUv8pZuAEw 
  
Lugojean doar cu numele, căci părinţii săi, bucovineni dinspre Suceava, se mutaseră temporar în Banat (poate că viitorului mare critic literar nu i-a rămas de acolo decât îndemnul cu "Banatu-i fruncea!"), a făcut şcoala primară şi liceul la Suceava, cu bacalaureatul în 1965, după care a urmat Filologia bucureşteană, cu licenţa în 1970. Va fi redactor la revista constănţeană Tomis, apoi la SLAST, la România liberă, la suplimentul Magazin, iar din 1990 redactor-şef la România literară, până în 2010. Poate să fi scris şi poezii sau proze scurte în perioada debutului scriitoricesc, oricum a publicat cronici literare, reunite în volumul Preludiu, 1977, după care a editat periodic culegeri de cronici literare (a scris nu mai puţin de 5.000 de articole critice!), unele reunite sub titlul Jurnal critic, altele fiind scrierile diaristice precum Jurnal secret, etc., cu titluri ironice, dacă nu de-a dreptul comerciale..., dar a scris şi studii de teorie literară, chiar şi proze scurte. Este autorul unei comedii jucată la Constanţa, apoi şi la Arad, al unui serial TV şi mai ales este realizatorul unor emisiuni săptămânale în care discută aspecte ale literaturii române actuale. Dezinhibat, ingenios în a-şi pune în pagină opiniile despre mersul literaturii noastre, nu se limitează doar la prezentarea de cărţi şi de autori, cum o fac alţi câţiva critici literari reputați ai momentului, centraţi pe formula "Vitrina cu cărţi", ci înscenează diverse modalităţi atractive de a prezenta literatura, chiar şi pe cea lipsită de valoare estetică. Se pare că vede mişcarea literară ca pe un spectacol, nu neapărat lipsit de aspecte carnavaleşti, şi nu uită niciodată să se pună pe sine în mijlocul strădaniilor de a ilustra atât realizările de marcă dar şi rebuturile, rateurile, tentativele eşuate ale unor neobosiţi veleitari, aflaţi de când "s-a dat liber la cărţi" mereu în ofensivă împotriva bunului simţ estetic. Ceea ce reuşea pe vremuri din plin cenzura politică, lăsând totuşi drum liber formelor propagandistice, nu reuşeşte nicicum dl. Ştefănescu, mereu copleşit de supraproducţia subliteraturii actuale. E doar un spectacol din care regizorul-actor principal îşi urmează cariera literară, de data asta sub formă publicitară. 
A scris o importantă Istorie a literaturii române contemporane, acoperind toată perioada rămasă vacantă după 1941, când se încheie Istoria lui Călinescu. Venind după o altă lungă emisiune Un metru cub de cultură, este o realizare performantă, ajunsă în librării cu câţiva ani înaintea Istoriei critice a lui N. Manolescu. Alex. Ştefănescu a avut abilitatea de a-şi prezenta propria istorie a literaturii în cadrul unei emisiuni săptămânale, desfăşurată pe parcursul a trei ani, 2007-2009, făcând un onorabil rating. A continuat cu o emisiune nu la fel de izbutită, Tichia de mărgăritar (care să acopere chelia de talent a veleitarilor, desigur...); din 2011 a continuat cu emisiunea săptămânală Iluminatul public.
Alex. Ştefănescu, om al cetăţii, dezinhibat, cu un ascendent indubitabil şi salutar asupra literatului român care mai niciodată nu face bună impresie la TV, nu este defel "un bărbat adormit în fotoliu", ci dimpotrivă, unul care disimulează, iar în fapt un observator atent şi combativ, mereu ingenios şi în mişcare, folosint toate mijloacele de a se pune în pagina...de pe "sticlă"... De altfel s-a implicat şi în lupta politică, mai întâi de partea PNŢCD, apoi nu se mai ştie dacă n-a trecut la altă formaţiune politică, mai competitivă, în dorinţa unui fotoliu de parlamentar. Va reuşi, nu va reuşi, asta mai puţin contează, cât faptul în sine că un intelectual de mare rafinament şi cuprindere, înzestrat cum mai rar se întâmplă şi cu talent literar, se află mereu pe baricadele competiţiei. Printre altele, însă nu în ultimul rând, trebuie spus că articolele critice ale lui A.Ş. dovedesc o excepţională aplicare la obiect, impresionând prin subtilitatea analizei textului, prin expresivitate, prin formulări memorabile. Nu e nicio surpriză că autorii decupează din cronicile lui A. Ş. paragrafe care să le ilustreze opera.

Opera literară: Preludiu, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, 1980; Tudor Arghezi interpretat de..., , 1981 (antologie); Între da şi nu,  1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), 1987; Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor; Întâmplări, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura,  2003 (critică literară)- Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi, 2004; Jurnal secret,  2005; Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu,  2005 - Premiul Uniunii Scriitorilor[1]; Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustraţii de LINU, 2007); „Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări”, 2010,  „Cum se fabrică o emoţie”, 2011 (teorie literară); „Cum e să fii femeie”, dialog cu Lia Faur, 2012; Ioana Revnic: Convorbiri cu Alex. Ştefănescu, 2013




Al. Mitru, n. 6 nov. 1914 - 19 dec. 1989

Pe Al Mitru îl legăm nemijlocit de Legendele Opimpului, în 2 volume: Zei şi Eroi, citite cu nesaţ în copilărie, cel mai indicat mijloc de a intra în contact cu lumea Greciei antice. Fiecare dintre noi are în casă cele două volume format mare, copertate şi bogat ilustrate. Nu ne-a trebuit mai mult ca să ne familiarizăm cu mitologia antichităţii greceşti, întărită apoi prin lectura Metamorfozelor lui Ovidiu. A continuat pe aceeaşi linie cu Din marile legende ale lumii, 2 volume.
A scris multe alte cărţi de popularizare a literaturii pentru copii şi tineret. A tradus literatură adresată celor mici şi tineretului. A scris romane cu teme istorice din perioada medievală. Aflu că un mare număr de cărţi din biblioteca scriitorului au fost donate Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanu din Rm. Vâlcea de scriitorul C-tin Mateescu.
I-am pus o placă memorială în str. Colţea nr. 21, unde a mai locuit şi poeta Florenţa Albu.

Citeşte mai mult: www.crispedia.ro/Alexandru_Mitru


Alţi scriitori:
Simion Stolnicu, n. 1905
Mihai Zamfir, n. 1940
Iustin Panţa, n. 1964
Al. Piru, n. 22 august 1917 - d. 6 noiembrie 1993