duminică, 1 ianuarie 2012

Scriitorul zilei: Vasile Băncilă; poezii, fotografii de autor

Noi suntem stelele...

ion lazu

Asta-i floarea de Anul Nou


Spre seară v-aţi întins: să vă relaxaţi după atîta trebăluială

în vederea Revelionului. Şi ca să-i puteţi face faţă, în forţă.

M-am dus la mine în birou, aş fi vrut să încerc un bilanţ

al anului ce a trecut; să rezum cele mai importante momente:

nu mi-a apărut nici o carte, dar am publicat

trei fragmente din romanul la care scriu, şi două articole;

am început munca de redactor la Vinea, am scris o prefaţă,

am vorbit la cîteva lansări. Şi ce alteva încă? Firimituri…

Am tras o coală albă din sertar, am dibuit briceagul

de altoit, cel găsit de Andrei în tren, aşa cum descriu în Veneticii

să ascut cîteva creioane, să le am de rezervă. În fond asta e

meseria mea: să ascut creioane şi să aştept. Pe coală au căzut

petale galbene de lemn şi polen sclipitor de grafit. Cît să le fi privit,
needificat, în muţenia totală
a sufletului? Apoi mi-am zis:

Asta-i floarea cea stranie a poetului – floarea cu care

întîmpină Anul cel Nou.

1997
(din volumul Cuvinte lângă zid, 1999)


Scriitorul zilei: 
Vasile Băncilă, n. 1 ianuarie 1897 - d. 10 iunie 1979

Vasile Băncilă     
 Filosof, profesor, eseist, memorialist, Vasile Băncilă s-a născut la Brăila, unde a urmat liceul,ca apoi să se înscrie la Litere şi Filosofie în Bucureşti, licenţă Magna cum Laude, continuându-şi studiile încă 2 ani la Paris, Fontaines-aux-Roses, la Institutul înfiinţat de Iorga. Profesor de liceu la Mihai Viteazul din Bucureşti şi la un moment dat profesorul de filosofie al Regelui Mihai, la şcoala special înfiinţată. Vasile Băncilă, unul dintre slujitorii ideii de Unire, pentru care şi-a dat partea de sacrificiu, rămânând invalid în Primul război mondial, discipol al lui Nae Ionescu, nu s-a raliat mişcării politice, deşi a colaborat intens la Gândirea, pe latura ortodoxiei. Lucian Blaga i-a dedicat Spaţiul mioritic. Suficiente motive ca din 1945 şi până la moarte, deci 34 de ani să nu aibă drept de semnătură. La 8 ani de la dispariţie, fiica sa Ileana Băncilă a reuşit să-i publice Portrete şi semnificaţii, 1987. Abia după Decembrie a fost iniţiată o serie de opere complete în 30 de volume, la editura Istros din Brăila, sub îngrijirea Doinei Mezdrea. În interbelic îi apăruseră: Duhul sărbătorii, Filosofia vârstelor, Lucian Blaga energie românească, Aforisme, Spaţiul Bărăganului. Un filosof care nu şi-a arogat vreun nou sistem filosofic, ci a scris mereu cu privirile îndreptate spre om, spre civilizaţie şi cultură, spre valorile perene. O aserţiune de-a sa: "Nimic nu alterează mai mult spiritul uman decât puterea."
I-am pus o placă memorială în str. Cerceluş nr. 73, pe faţada unei case unde a locuit începând din 1940. Am citit corespondenţa sa cu Lucian Blaga şi prefeţele scrise la câteva cărţi apărute în interbelic. Un stil impecabil, mai rar întâlnit chiar la marii scriitori - şi o mişcare dezinvoltă printre marile idei umaniste.  M-am bucurat să citesc că o stradă din Brăila îi poartă numele.

Din Ion Lazu: Intruşii. Odiseea plăcilor memoriale, în manuscris:
7 septembrie 2007:
(...) De acolo plecăm spre Pţa Muncii şi luând-o spre Baba Novac, însă cu ezitări, căci eu am ajuns acolo cu pasul, prin gangurile dintre blocuri, suntem pe Cerceluş 73. Acolo fiica lui Ion Băncilă, prevenită telefonic, ne aştepta. Este fiica lui Ion Băncilă, cu care vorbisem la telefon acum vreo săptămână, fratele lui Vasile Băncilă şi nepotul marelui geolog Băncilă, tot Ion şi el, despre care îi vorbesc elogios nepoatei, şi care a proiectat barajul de la Bicaz, academician. Iar V.B. mare somitate filosofică interbelică, elevul lui Nae Ionescu şi în corespondenţă cu Lucian Blaga. Interzis de comunişti. Insist să aranjeze cu dna Dora Mezdrea, editoarea lucrărilor lui V.B., o dezvelire a plăcii.

Citeste mai mult:

http://www.romlit.ro/o_restituie_vasile_bncil

casa Vasile Băncilă.



















Fotografii ion lazu: Biserica Mămulari;