Noi suntem stelele...
Singur, în faţa ploii, sub streaşina
Unui brad răzleţ – şi să nu tânjeşti după
Vâlvătaia unui foc ospitalier, într-o casă
Cu oameni veseli – ci să rămâi acolo, împresurat -
şi să nu-ţi doreşti nimic altceva decât
Concentrare asupră-ţi, smulgere din context
Până la uitare de sine, până la a deveni
Primul om care a stat singur în faţa
Ploii; cu simţurile biciuite până la anesteziere
Spunându-ţi ritos că dacă ploaia asta
Încrâncenată nu se va opri, atunci
Nu se va sfârşi nici nostalgia ta – şi că deci
Vei trăi mai departe...
1980, Păuşeşti-Măglaşi, Vâlcea
(din volumul Cuvinte lângă zid, 1999)
Scriitorul zilei: Lucian Vasiliu, n. 6 ianuarie 1954, Puieşti-Bîrlad
***
Sunt un om blindat
Numai în dreptul inimii se află o spărtură,
prin care pătrunde
Corbul
şi mă fură
...dar tu eşti superbă,
rezemată cum stai
de gardul bisericii parohiale.
***
ion lazu: Fotografii de autor
ion lazu: Primul om
Singur, în faţa ploii, sub streaşina
Unui brad răzleţ – şi să nu tânjeşti după
Vâlvătaia unui foc ospitalier, într-o casă
Cu oameni veseli – ci să rămâi acolo, împresurat -
şi să nu-ţi doreşti nimic altceva decât
Concentrare asupră-ţi, smulgere din context
Până la uitare de sine, până la a deveni
Primul om care a stat singur în faţa
Ploii; cu simţurile biciuite până la anesteziere
Spunându-ţi ritos că dacă ploaia asta
Încrâncenată nu se va opri, atunci
Nu se va sfârşi nici nostalgia ta – şi că deci
Vei trăi mai departe...
1980, Păuşeşti-Măglaşi, Vâlcea
(din volumul Cuvinte lângă zid, 1999)
Scriitorul zilei: Lucian Vasiliu, n. 6 ianuarie 1954, Puieşti-Bîrlad
***
Sunt un om blindat
Numai în dreptul inimii se află o spărtură,
prin care pătrunde
Corbul
şi mă fură
...dar tu eşti superbă,
rezemată cum stai
de gardul bisericii parohiale.
***
Poetul a urmat liceul la Bârlad, apoi o şcoală de bibliotecomanie, înscriindu-se la Filologia ieşeană, pe care o absolvă în 1980. Din 1981 este angajat la Muzeul Literaturii din Iaşi, unde devine director în 1990. Ales preşedinte al Filialei Iaşi a USR, apoi în Consiliul de conducere USR. În 1990 fondase noua serie Dacia literară, devenindu-i redactor şef în 2007. Debutul poetic în Convorbiri literare şi debutul în volum în 1981, cu Mona-Monada, după care urmează destule volume, dintre care: Despre felul cum înaintez, Mierla de la Casa Pogor, 1994, Dincolo de disperare, 1995, Lucianograme, 1999, Atelier de potcovit inorogi,2003 şi câteva antologii. Tradus în limbi străine, antologat în diferite selecţii tematice. Neocolit de premii naţionale: Labiş, Mihai Eminescu, Nichita Stănescuobţine şi alte premii la vârf.
ion lazu: Fotografii de autor
Astăzi, după cum văd pe bloguri (la ţară unde am fost nu este încă internet), lumea îşi urează prin versuri La mulţi ani! de sf. Ion. Aşa că, mă voi conform tuturor şi urez şi eu poetului Ion Lazu de sf. Ion o urare în versuri, ca tot ce mi-am dorit şi am transmis ca mesaj în poem sa fie colindul meu după anul nou în care tocmai am intrat (făară zăpadă, deşi am plecat la munte la mine la ţară tocmai în căutarea ei, dar n-a fost să fie): DECI
RăspundețiȘtergereÎn noaptea asta-n lanul de secară
Voi sta la sfat – cu luna bunăoară;
Voi fi precum poetul condamnat
Atât de părăsit încât să-nchine,
Florii pictate, cerul său de rime
Şi bea pocalul ultim, împăcat.
E ceea ce se-ntâmplă de o vreme
În temniţa cuvintelor viclene.
Când poate mult te-ntrebi dac-am pătruns
Dând putregaiul lumii la o parte
Cu haitele de gânduri – chiar deşarte;
Pe-acel tărâm unde-ai şezut şi plâns.
Şi pretutindeni, stânga şi la dreapta
Stele opaiţ judeca-vor fapta.
Să-mi fie-ngăduit măcar să cer,
Ca frunza care cade ştearsă-n ceaţă:
- Te ţină vraja basmului în viaţă
Sub haina ce mă apără de ger.