Scriitorul zilei: Ion Buzdugan, lansare Victor Ivanovici la MNLR

Scriitorul zilei: Ion Buzdugan, n.9 martie 1887 - d. 27 ianuarie 1967

Una dintre marile personalităţi ale culturii şi istoriei noastre, Ion Buzdugan s-a născut într-o comună din apropierea oraşului Bălţi, dintr-o familie de răzeşi. Şi-a făcut studiile la Gorki, Moscova şi Cameniţa; în timpul primei conflagraţii, ca ofiţer în armata ţaristă, a deconspirat un complot al armatei ruse împotriva regelui Ferdinand. Mare patriot, fulminant publicist, a făcut parte din Sfatul Ţării, ca Secretar al acestui prim parlament basarabean, (dimpreună cu alţi faimoşi patrioţi luptători pentru Unire: Pelivan, Inculeţ, Halippa, Baltaga, Elena Alistar), redactând şi semnând proclamaţia de Unire cu ţara. În momentul citirii proclamaţiei, pentru jurământ îşi ţinea mâna pe Biblia lui Şerban Cantacuzino, semn al latinităţii limbii vorbite în Regat dar şi în Basarabia.

După Unire, şi-a completat studiile la Iaşi şi Cernăuţi, luându-şi doctoratul în Drept şi economie politică. A fost timp de 14 ani în Parlamentul României şi în funcţii ministeriale, reprezentând judeţul Bălţi, la a cărui propăşire a contribuit substanţial.  Din 1940 s-a stabilit în Bucureşti. Marginalizat ca militant principal al Unirii Basarabiei cu România, a făcut traduceri din poeţii ruşi clasici: Puşkin, Esenin, Bunin, Gorki, dar şi din avangardă: Briusov, Blok, Balmont.

Poet de mari resurse, unul dintre cei mai importanţi din Basarabia, s-a afirmat şi ca publicist şi  folclorist, admirat de Iorga, care l-a numit "un excelent român".

Volume publicate: Miresme din stepă, 1922; Ţara mea, 1928; Păstor de timpuri,1937; Metanii de luceferi, 1942; Cântece din Basarabia, 2 volume.

Citiţi mai mult:  http://www.google.ro/search?q=ion+buzdugan&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:ro:official&client=firefox-a

***

După multe căutări infructuoase, am găsit într-o carte de telefon de la Biblioteca Academiei adresa unde a locuit Ion Buzdugan, în ideea de a-i pune o placă memorială marelui patriot şi scriitor, practic iniţiatorul Unirii Basarabiei cu Ţara. Însă lucrurile au rămas la nivelul bunelor intenţii, căci USR şi-a luat mâna de pe Proiect. Ce-i drept, după ce reuşisem să pun plăci memoriale pentru mai mult de 220 scriitori...

***

Ion Lazu:  Vechi cuvinte...

Ziua mea se despică
Dintr-un cuvînt, din nişte cuvinte
De la creştet pînă-n rărunchi
Ca de-un fulger fierbinte

Nu-mi fac speranţe, nu-mi e nici frică
Trăind prin largi ocoale
Şi brusc viaţa mi se despică
Doar citind vechi cuvintele tale.

Muzeul Național al Literaturii Române

Revista Contemporanul și

Editura Ideea Europeană

Vă invită la o lansare-eveniment 

Un caftan pentru Don Quijote

de

Victor IVANOVICI

Invitați:

Răzvan Voncu

Ion Lazu

Recital de Lidia Lazu

  

Lansarea va avea loc în data de 2 februarie 2012, ora. 15.00

în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române

bd. Dacia, nr. 12, București

VICTOR IVANOVICI. Născut la 24 august 1947, la Tulcea, România.

Studii generale la Liceul Grec din Bucureşti (1962-66) şi universitare la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale a Universităţii din Bucureşti (1966-71). Specializare postuniversitară la Universitatea din Málaga (Spania): «Curso Superior de Filología Española», sub direcţia profesorului Manuel Alvar, membru al Academiei Regale Spaniole (1987). Doctorat la Universitatea din Cluj (România), cu o teză despre opera lui Gabriel García Márquez (1993).

Între 1971-84 a predat literatura spaniolă şi hispanică la Universitatea din Bucureşti. Din 1985 locuieşte şi lucrează în Grecia. Din 1993 membru al Corpului Didactic Auxiliar al Universităţii din Atena. A predat în cadrul Programului de Masterat în Traducere şi Teoria Traducerii, al Facultăţii de Litere şi Filosofie al Universităţii din Atena. În septembrie 2003 a ocupat prin concurs postul de Literatură Hispanică la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Salonic, unde s-a incorporat începând cu anul academic 2004-2005. Actualmente are gradul de profesor asociat.

Membru  al Uniunii Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Greci, al Societăţii Elene de Literatură Generală şi Comparată, membru fondator (şi Vicepreşedinte) al Societăţii Hispaniştilor Greci, membru al Asociaţiei Internaţionale a Hispaniştilor şi al Societăţii Cervantine.

Decorat de Statul spaniol cu Ordinul Meritului Civil, gradul „Encomienda”..

Cărţi publicate (critică literară): Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în greacă), Atena, ed. Hexantas, 1979; Formă şi deschidere (în română), Bucureşti, ed. Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981); Suprarealism şi «suprarealisme». Grecia, România, ţările hispanice (în română şi greacă: Timişoara, ed. Hestia, 1997 şi Atena, ed. Polytypo, 1997); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (în spaniolă), Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Literatura hispanoamericană (în greacă), Atena, ed. Dione, 1999; Repere în zigzag (în română), Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000; Traductologice. 1. Teorie şi Critică 2. Metodologia Traducerii (în greacă), Atena, ed. Dione, 2004, Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo, Madrid, ed. Sial 2008 (Premiul Internaíonal Sial pentru eseu).

Articole şi studii de hispanistică, românistică, neoelenistică, literatură comparată şi teoria traducerii publicate în România, Grecia, Franţa, Spania şi diverse ţări hispanice.

Îşi scrie eseurile în română, greacă. spaniolă şi franceză.

Traduce din: greacă, română, spaniolă, franceză, portugheză, catalană şi italiană; şi spre română, greacă şi spaniolă.

A tradus între alţii din: Odysseas Elytis (în română şi spaniolă); Octavio Paz (în română şi greacă); Paul Celan - poemele româneşti (în greacă şi spaniolă); Gellu Naum (în greacă şi spaniolă) şi Nichita Stănescu (în greacă).

ion lazu: fotografii de autor: