vineri, 23 septembrie 2011

ion lazu: scurt bilanţ, după 2 luni de nou blog; sonetul zilei

ion lazu: Bilanţ de etapă, după 2 luni de nou blog.
La împlinirea a două luni de la resuscitarea blogului meu de scriitor, lucrurile se prezintă cam aşa: 77 postări (la început, din inabilitate s-a întâmplat să fac două postări, neştiind să le grupez; dar şi derutat de fusul orar, fixat din greşeală pe Coasta de vest a USA, deci ce postam după amiaza se înregistra ca altă postare... (De ţinut minte!) Am postat 370 fotografii, cu o medie de 6 pe zi, câteva zile sunt fără fotografii, din nepricepere, alte zile au până la 20 de foto. Cu menţiunea că absolut toate aparţin autorului. Semnalez că am reuşit să postez fotografiile din albumul meu, acum intruvabil, Natura sculptează, 1984, inclusiv cele 17 pagini cu eseul-prefaţă; alte fotografii cu trovanţi, de data asta color! Sunt mulţumit de a fi reuşit să postez ciclul de fotografii inedite "Oameni pe care i-am întâlnit", toate făcute în anii şaptezeci, pe tema respectivă.
Sunt mulţumit şi de seria de fotografii cu răsăritul de soare la Neptun, de toată seria celor 40 fotografii de la Mare. Dar trebuie să vă faceţi singuri o părere, eventual să o postaţi la Comentarii... Chiar vă rog! La capitolul comentarii, am realizat o medie de 3 pe zi, nu e puţin!, o ştiu cei ce au bloguri de ani şi ani iar comentariile cam lipsesc... Aşa e cu blogurile, omul modern trece cu greu de abordarea simplistă: Îmi place asta, Apreciez... Cam prea puţin, zic, având în vedere că a ţine la modul serios un blog îţi ia zilnic 3-4 ore bune, de nu mai mult... O menţiune specială dlor Ion Murgeanu, Nicolae Ciobanu, Tudor Cicu, Radu Hunor, Sânziana Batişte, Vocea-de-departe, Andrei Potlog etc pe care îi aştept cu noi comentarii simpatetice.Vizitatori sunt, Statistica indică 2808 de deschideri ale blogului meu (se exclud automat manevrele mele!), ar reieşi o medie de 40 vizitatori pe zi.
Am postat numeroase poezii din perioada anilor 60, dar şi un ciclu de Sonete ale verii, ajungând la cifra 31, dar sonetele mele "vesele" sunt în desfăşurare. La sfârşit sper să se vadă unde bat ele... Sunt postate numeroase consemnări ale unor ieşiri culturale: la Câmpina, la Rm. Sărat, la Ruse, dar şi la Neptun, pentru 3 zile. Sunt consemnări ale unor evenimente culturale din Capitală, inclusiv 4 relatări de la Festivalul Enescu. Dar cel mai mare efort mi l-a cerut rememorarea anilor şaizeci, centrată pe campania Pocola-1968; am ajuns cu această serie la Pocola XXIII. şi îmi propun să continuu. Încerc astfel să suplinesc pierderea jurnalului meu de scriitor din anii anteriori lui 1979. O muncă în sine captivantă, poate sugerând travaliul scrierii unor memorii. Nu am ajuns până acolo... O sugestie privind modul meu de abordare ar fi confesiunile din Himera literaturii, Curtea veche, 2007.
Vă rog să accesaţi noul meu blog  http://ilazu.blogspot.com/ (cu menţiunea că toate celelalte variante nu sunt funcţionale!!!). Şi să postaţi comentarii, pe filiera: Anonim, Previzualizaţi, transcrieţi literele ce apar, apoi Postaţi comentariul, desigur semnat, ca să ne înţelegem, să ştim cui mulţumim, cui dăm replica... Cer scuze, varianta de blog aleasă de mine (la hazard) nu permite alte căi de postare a comentariilor. Sau nu le-am depistat eu. Poate îmi daţi sugestii, le voi face cunoscute tuturor prezumtivi vizitatori.
Dvs, tuturor care citiţi acest mesaj, mulţumiri pentru atenţie. Vizionare plăcută şi... Ne vedem pe blog! Devotat, Ion Lazu















ion lazu: Îmi face bine să ştiu
       Lui Ludovic Antal

Îmi face bine să ştiu
Că mă voi pierde pe-aceste cărări –
Gândul la stânci şi la brazi şi cascade
Îmi face bine.
Îmi face bine să ştiu
Că pământul îşi schimbă culoarea
După sufletul nostru,
că în mers se roteşte cu noi
Larg, până-n volbura apelor;
Îmi face bine să ştiu
Că există un loc
Peste case şi dealuri şi timp
Un loc unde m-aş putea naşte mereu;

Îmi face bine să ştiu
Că există pietre albe de râu
Care-şi fac pe mal în crengi culcuş
Şi-aşteaptă să devină pescăruşi...

1967, Lăicăi-Muscel


Al treizecişioptălea sonet

ion lazu: Jucărica

O!, vă conjur: Lăsaţi-mi jucărica.
N-aveţi idee ce plăcere-mi face...
În viaţa asta ştearsă şi fugace
Unde-s stăpâne: Foamea, Frigul, Frica...

N-am vrut să-nvăţ nimic, nici atâtica
Din protocolul lumii şablonarde
Şi vreau să fac numai ce mie-mi arde,
Poet să fiu, în toată ziulica.

Şi dacă joaca-mi ieftină, săracă
Vă-ncurcă planurile voastre vaste,
Eu scri-voi mai departe versuri proaste
Şi nimeni n-o să aibă ce să-mi facă.

Doar versuri scriu, înşurubez doar rime,
Nu bombe fac, nu gloanţe şi nu crime.
30 august 2011.