vineri, 26 aprilie 2024

 

26 aprilie: Liviu Antonesei, n. 25 aprilie 1953

 

     

 

   

S-a născut într-un sat din apropierea Iaşului, oraş unde şi-a făcut toate studiile, inclusiv cele universitare, la secţia psihologie-sociologie. A fost psiholog, cercetător, apoi a început o carieră universitară în 1990 şi în 2005 a devenit profesor la universitatea ieşeană. Publicist încă din anii studenţiei, a avut rubrici permanente, a condus reviste, acum revista Timpul din Iaşi. Mereu în linia întâi a publicisticii noastre de atitudine, de conştiinţă.

A scris poezie, eseuri culturale şi studii de specialitate în ştiinţa educaţiei.

Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri Semnele timpului.

Opera:Pharmakon, poezii, 1989 ; Căutarea căutării, poezii, 1990; Jurnal din anii ciumei, 1987-1989; Încercări de sociologie spontană, eseuri,  1995; 1990; Vremea în schimbare, interviuri, 1995; O prostie a lui Platon. Intelectualii şi politica,  1997; Apariţia Eonei şi celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, 1999; Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, eseu,  2000.

 

Poezia zilei, Liviu  Antonesei

Odinioară şi acum. Romance

 

Unde sînt ochii aurii de-altădată

și pielea lenevoasă unde este ?

S-au petrecut încet spre niciodată

de parcă n-ar fi fost decît poveste.

De parcă n-ar fi fost decît poveste.

 

Și unde-i rotundul bucilor ei    

Și pestera adîncă, fierbinte și clară,

în care lunecam printre scîntei,

atît de des atunci, odinioară ?

Atît de des atunci, odinioară.

 

N-a fost papirus și nici palimsest.

ci doar începutul cel fără sfîrșit

ți eu mă-ntrebam ubi est, ubi est ?

pînă ce viața ne-a despărțit.

Pînă ce viața ne-a despărțit.

 

Ceea ce moartea nu putea să facă

am reușit noi, niște nebuni,

și boala aceasta nicicînd n-o să treacă

cum s-au tot dus cohortele de huni.

Cum s-au tot dus cohortele de huni.

 

Unde sînt ochii aurii de altădată

și peștera adînca, fierbinte și clară ?

S-au strecurat încet spre niciodată

și astăzi nu mai e ce-a fost odinioară.

Și astăzi nu mai e ce-a fost odinioară !

 

 

Dispariţia. Cîntec

 

Frig pe dinafara, pe dinauntru frig -

eu jupuitul dansez

in frigul lumii.

 

Ma prinzi ca-ntr-o gaoace protectoare -

ciudata simbioza

de spital.

 

Dar te-ai dus cum pleaca gnomii

pe-nghetatele ogoare.

 

Flacara nu se mai vede -

vagaunga-ntre picioare.

Si bobocul. Doar bobocul

de cristal, in amurg,

incet, se pierde.

 

 

O pogorîre spre Parnas

 

In camera-mi pustie se instaleaza zorii,

noaptea se sparge in franjuri purpurii -

testoasa doarme in camera vecina,

pe trotuare lucii danseaza trecatorii

si trupul imi ingheata din nu stiu ce pricina.

 

E o singuratate cum nu a fost vreodata -

imi tremura in suflet ca un vulcan in chinuri.

O usa se deschide aiurea dintre ziduri

si-o veche aratare ca-n vis mi se arata,

in timp ce fredoneaza masuri din alte lieduri.

 

Si eu nu sint aicea, si ea nu e acolo,

e o intervertire de timpuri si de locuri -

doar palide imagini, zvicniri ametitoare

din basmul Afroditei, din imnul lui Appolo,

din vremea-n care zeii se-amestecau in jocuri.

 

Dar zeii au murit si-s ingropati in munte -

si trupurile noastre s-au separat pe data.

In asprele sigilii, pe lunecoasa punte,

impachetate-n paturi, acum ni se arata.

Si-n valuri aruncate, nu s-or gasi vreodata.

 

Si-n valuri aruncate, nu s-or gasi vreodata !

 

 

Alţi scriitori:

Dumitru Alexandru, n. 3 dec. 1929 - m. 1991

Valentin Deşliu, m. 1993 



Ion Lazu - Amintiri din Istanbul




 

joi, 25 aprilie 2024

 26 aprilie: Ştefan Augustin Doinaş, n. 26 apr. 1922 - d. 25 mai 2002

 

 

S-a născut  în com. Sântana, jud. Arad, într-o familie de ţărani înstăriţi (numele la naştere Ştefan Popa). A urmat şcoala primară în satul natal, apoi liceul Moise Nicoară din Arad, iar în 1944 a mers la Universitatea clujeană, (strămutată la Sibiu după cedarea Ardealului de Nord), înscriindu-se la Medicină, dar frecventând în paralel Literele şi Filosofia, unde se transferă în 1948, avându-i ca profesori pe Lucian Blaga, Liviu Rusu şi D.D. Roşca. Participă la şedinţele Cercului literar, împreună cu Ion Negoiţescu, Radu Stanca, I.D. Sârbu, Cornel Regman, Ovidiu Cotruş, Radu Enescu, Eugen Todoran şi alţii. În 1948, absolvind facultatea, revine în satul natal ca profesor, apoi în alte localităţi arădene, vreme de 7 ani. Din 1955 se mută la Bucureşti, dedicându-se scrisului. A fost redactor la revista Teatru, la Lumea, la Secolul XX, unde a devenit redactor-şef, apoi director, în 1992. În acelaşi an devine academician.

Îndrăgise poezia încă din liceu, citind lirica românească dar şi franceză. În vremea profesoratului, scrie o piesă de teatru şi un ciclu de poeme: Sonete mâniei.

A fost arestat în 3 februarie 1957, pentru "omisiune de denunţ" (nu-l denunţase pe Marcel Petrişor care vorbea despre situaţia din Ungaria...), făcând un an de detenţie.  Primul volum de poezii Alfabet poetic, din 1947, deşi premiat, nu a mai fost difuzat. Re-debutează abia în 1964 şi treptat devine unul dintre cei mai apreciaţi poeţi, eseişti şi traducători (din Holderlin, Malarme, Valery dar şi din lirici germani, inclusiv o nouă traducere a lui Faust de Goethe, după cea realizată de Lucian Blaga (1956)

Opera poetică: Cartea mareelor, 1964; Omul cu compasul, 1966; Seminţia lui Laokoon, 1966; Ipostaze, 1967; Alter ego, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte, 1972; Papirus,1974; Anotimpul discret, 1975; Hesperia, 1979, Poeme, 1983; Vânătoare cu şoim, 1985; Interiorul unui poem, 1990; Arie şi ecou, 1991; Lamentaţii, 1993; Aventurile lui Proteu, 1995; Alexandru refuzind apa.

Critică literară, eseuri: Lampa lui Diogene, 1970; Poezie şi modă poetică, 1972; Orfeu şi tentaţia realului,  1974; Lectura poeziei,  1980; Măştile adevărului poetic, 1992; Poeţi români, 1999.

 

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Augustin_Doina%C8%99

 http://www.revista22.ro/in-memoriam--stefan-augustin-doinas-108.html

 http://www.humanitas.ro/stefan-augustin-doinas

*

Am convenit cu asociaţia de proprietari din imobilul unde a locuit poetul Șt. Aug. Doinaș (Bdul I.C. Brătianu, nr. 35, S.III) că placa memorială poate fi făcută, căci se vor îngriji de fixarea ei; le-am predat placa memorială la începutul lui decembrie 2007, dar nici până astăzi nu au fixat-o...)

 

Poezia zilei, Ştefan Augustin Doinaş

Mistreţul cu colţi de argint               

 

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea

prin inimă neagră de codru trecea.

Croindu-şi cu greu prin hăţişuri cărarea,

cânta dintr-un flaut de os şi zicea:

 

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse

mistreţul cu colţi de argint, fioros,

ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse

copita şi blana şi ochiul sticlos...

 

- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,

mistreţul acela nu vine pe-aici.

Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,

ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...

 

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte

privea printre arbori atent la culori,

lăsând în culcuş căprioara cuminte

şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.

 

Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:

- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn

mistreţul cu colţi de argint, nu departe:

veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...

 

- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,

zicea servitorul privindu-l isteţ.

Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...

Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.

 

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:

- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,

mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:

veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...

 

- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,

zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.

Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...

Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

 

Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:

- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc

mistreţul cu colţi de argint, din poveste:

veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...

 

- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,

zicea servitorul râzând cu dispreţ.

Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...

Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

 

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii

cum sta în amurg, la izvor aplecat,

veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii

îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

 

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,          

oprind vânătoarea mistreţului meu?

Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?

Ce veştedă frunză mă bate mereu?...

 

- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,

chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.

Ascultă cum latră copoii gonindu-l...

Dar prinţul răspunse-ntorcându-se: - Taci.

 

Mai bine ia cornul şi sună întruna.

Să suni până mor, către cerul senin...

Atunci asfinţi după creste luna

şi cornul sună, însă foarte puţin.

 

Alţi scriitori:

Al. Husar, n. 1920

Vasile Voiculescu, 27 nov. 1884 - m. 26 aprilie 1963 



Ion Lazu - IOR forever, 5


Făcătorul de baloane de săpun






Au înflorit castanii roșii 

 
Salcâmii în floare








Rața cu 12 bobocei





Înflorirea... tenisului de masă











miercuri, 24 aprilie 2024

 24 aprilie: Cezar Ivănescu, n. 6 aug. 1941 - d. 24 aprilie 2008 

    

 

Doina

! azi mi-s iară bólnav, azi mi-s iar bolnáv

zac întins ca morţii în sicrie,

pleoapele mi-s grele şi s-aşază prav

peste mîna-mi care nu mai scrie,

pleoapele mi-s grele şi s-aşază prav

peste mîna-mi care nu mai scrie !

! trup al meu tu numa suferinţă-mi dai

aura mea vînătă mã-ncercuri,

numa tu mă mîngîi, numa tu mă mai

cu-ale tale sfinte mînuri verguri,

numa tu mă mîngîi, numa tu mă mai

cu-ale tale sfinte mînuri verguri !

! jumătate bunu-s, jumătate nu-s

bune-s inima şi mîna stîngă,

cînd te-am dus pe braţe, cînd de tot m-am dus

lăsînd singur trupul tău să plîngă,

cînd te-am dus pe braţe, cînd de tot m-am dus

lăsînd singur trupul tău să plîngă !

! jumătate bunu-s, jumătate nu-s

bune-s inima şi mîna stîngă,

mă rog de-a mea Steauă, Steaua-n ceriuri, sus,

o să plîngă şi o să se stîngă,

mă rog de-a mea Steauă, Steaua-n ceriuri, sus,

o să plîngă şi o să  se stîngă  !

! azi mi-s iară bólnav, azi mi-s iar bolnáv

zac întins ca morţii în sicrie,

pleoapele mi-s grele şi s-aşază prav

peste dreaptă mîna mea, Marie,

pleoapele mi-s grele şi s-aşază prav

peste dreaptă mîna mea, Marie !

! trup al meu tu numa suferinţă-mi dai,

chip al meu de moarte te înneguri

numa tu mă mîngîi, numa tu mă mai

cu-ale tale sfinte, mînuri verguri,

numa tu mă mîngîi, numa tu mă mai

cu-ale tale sfinte mînuri verguri !

 

Jeu d’amour (Mândră-Mărie)

! se reîntoarce şi dragostea mea, 
se reîntoarce la tine, 
cum vine Sufletul ca Pasărea 
şi nu ştiu de unde-mi vine, 
se reîntoarce şi dragostea mea, 
se reîntoarce la tine, 
cum vine Sufletul ca Pasărea 
şi nu ştiu de unde-mi vine! 

! Mândră-Mărie şi Sântă Fecioa- 
floare de Sântă Mărie, 
cum vine Sufletul ca Pasărea 
pe-o floare doar să se ţie, 
Mândră-Mărie şi Sântă Fecioa- 
floare de Sântă Mărie, 
cum vine Sufletul ca Pasărea 
pe-o floare doar să se ţie! 

! Pasăre care cu-arìpa ai scris 
versul ce duce la Domnul, 
spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, 
spune-mi-l numai în somnul, 
Pasăre care cu-arìpa ai scris 
viersul ce duce la Domnul, 
spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, 
spune-mi-l numai în somnul !

 

 

Scrisoarea lui Cezar Ivănescu către preşedintele USR "Domnule Preşedinte Subsemnatul Cezar Ivănescu, membru al Consiliului USR, vă rog să dispuneţi ca Biroul de presă al USR să transmită tuturor agenţiilor de presă şi publicaţiilor româneşti notificarea care urmează. Fără nici un temei legal, Mircea Dinescu (soldat fruntaş după propria-i declaraţie în presă), membru în Colegiul CNSAS, membru al USR, m-a denigrat în continuare, vineri 1.02.2008, la postul de televiziune Realitatea în emisiunea Tănase şi Dinescu afirmând textual că, în 1961 aş fi semnat un angajament de colaborare cu Securitatea. După mineriada din 14 iunie 1990, când am fost bătut cu bestialitate de aşa-zişi mineri în centrul capitalei şi după campania de presă murdară şi denigratoare din 2005 când am candidat la funcţia de preşedinte al USR, este a treia oară când se încearcă asasinarea mea. De aceea am hotărât ca începând de luni, 4.02.2008, ora 1200, să declar greva foamei la sediul USR, Calea Victoriei, nr. 115, în Sala cu oglinzi, grevă pe care nu o voi înceta până când nu voi obţine următoarele: 1. o declaraţie fără echivoc din partea domniei-voastre din care să reiasă că nu sunteţi implicat în această murdară „făcătură“ (deoarece se colportează indicii privind conivenţa d-voastră cu Mircea Dinescu: faptul ca i-aţi dat votul decisiv, anul acesta, la Botoşani, pentru a obţine Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ defavorizându-l astfel pe marele poet Cristian Simionescu; faptul că Mircea Dinescu se afla la Paris, ca şi d-voastră, la începutul campaniei de denigrare, afirmând că nici nu mi-a văzut dosarul, nici nu a votat, pentru ca, brusc, în emisiunea Tănase şi Dinescu să afirme că am semnat etc.; indiciile sunt numeroase dar nu doresc la rându-mi să mă las intoxicat de ştiri fără temei şi de aceea v-am cerut această declaraţie pentru a nu vă implica nici pe d-voastră, nici USR în această afacere). 2. excluderea din Colegiul CNSAS a lui Mircea Dinescu pentru ilegalitatea flagrantă comisă faţă de persoana mea. 3. dosarul meu personal de la CNSAS să-mi fie adus la USR, audierea mea să fie publică şi la ea să aibă acces presa şi orice alte persoane ar fi interesate şi bineînţeles verdictul să fie comunicat în aceleaşi circumstanţe. 4. membrii Colegiului CNSAS să vină însoţiţi de propriile dosare personale de la CNSAS, de CV-uri şi de livretul militar, căci existând precedentul periculos cu Mircea Dinescu [soldat fruntaş la Securitate], este firesc să am suspiciuni şi în privinţa celorlalţi membri ai Colegiului CNSAS. 5. O sancţiune, care veţi crede de cuviinţă, din partea USR pentru Mircea Dinescu şi demararea unei anchete reale privind activitatea lui Mircea Dinescu în perioada în care a fost preşedinte al USR".

***

Opera: Rod, 1968, Mica drama, debut in teatru, 1969 ; Rod III,  1975; Rod IV, 1977; Muzeon, 1979; La Baaad, 1979; Fragmente din Muzeon, 1982; Doina, 1983, 1987; Rod, 1985 (Col. „Cele mai frumoase poezii”); Sutrele muţeniei, 1994; Jeu d'Amour,  1995; Rosarium,  1996; Rod/Seed Time and Harvest,  editie bilingva româna-engleză, 1996; La Baaad, 1996; Pentru Marin Preda,  1996; Timpul asasinilor, documente si mărturii despre viaţa, moartea şi transfigurarea lui Nicolae Labiş, volum semnat împreună cu Stela Covaci, 1997; Poeme, 1999; Efebul de la Marathon,  2000 (Biblioteca pentru toţi); Doina (Tatăl meu Rusia), 2000; Opera poetică, 2. vol., Chişinău, 2000; La Baaad/In Baaad, editie bilingva româna-engleză, 2006; Lojë Dashurie (Jeu d'Amour), antologie de poeme in limba albaneză, traducere din limba română în limba albaneză de Luan Topciu, Botime Ora,  2007; Poeme şi Proză, ediţie coordonată de Mircea Coloşenco, proiect iniţiat de Fundaţia Culturală „Dr. C. Teodorescu” Bârlad, 6 august 2008.

 

Citiţi mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Iv%C4%83nescu

 http://in-memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/

NOTĂ: Am consemnat eu însumi lansarea la Târgul de carte Gaudeamus a primului volum din intergala Cezar Ivănescu, ataşând şi fotografii de la prezentarea făcută de acad. Eugen Simion:    http://ilazu.blogspot.com/2011/12/noi-suntem-stelele.html

 

 

Alţi scriitori:

Eugen Jebeleanu, n. 24 aprilie 1911 - d. 21 august 1991.

Mihu Dragomir, n. 24 aprilie 1919 – d. 1964

Alexei Rudeanu, n. 1939 



Ion Lazu - IOR forever