Poezii din Basarabia: Maria Șleahtițchi, n. 17 01 1960



galben-pastel


la trei mii de metri adîncime
prin fisuri de timp uitat

în hruba unui pod
improvizat răzbea
un înnebunitor
miros de tei înflorit

la șandrama
compuneam
povești despre erza pound
hemingway ori shakespeare

filam memorii numerice
metafore tactile și olfactive
complici melci scoici infidele
aruncate de ape pe mal

(din volumul Oleandrii mă strigă roz, Chişinău, Cartier, 2010)

VII


dragă virginia
pata de cafea
pe românia literară
într-un eseu despre
stănescu
ar putea fi citită
ca un strop de cafea
pentru pata de sânge
cuvîntătoare?

(din volumul o săptămînă de poeme nescrie, Cartier, 1998)

Linia la borna 60

(colaj pentru Arcadie Suceveanu)

linia
din palma poetului poartă
fiinţe, umbre, epifanii
şi poezie
duce şi-aduce sucevenii din mit
cu tot aurul păpădiilor
şi acelaşi greier ecumenic ţîrîie
incoruptibil

Linia din palmă
„Încetul cu încetul, s-a umplut de memorie,
De vorbe şi viziuni
A stat la taifas cu certitudinile,
s-a îngroşat de ţărînă
O, niciodată n-am putut înţelege:
Eu urmez linia sau linia se naşte din urma mea,
Ca dintr-o roată rostogolită prin lume…”
16 noiembrie 2012

OK! amor intellectualis*


– E ok! Ce drog consumaţi?
mă-ntrebă repezit
iritat negricios cîrlionţat
– Care vi-i drogul?!
literatură îi zic
literatura-i heroina mea
cocaina cea de toate zilele
dependenţa de ea
e definitivă şi irecuperabilă
spiritul din carnea şi oasele mele
cuibărit O! de-atîta vreme
de veacuri
se hrăneşte cu mirosul meu cu gustul
cu aer cu vise iluzii
toate ascunse în mine anume
ca pentru el
trage îndeluuuung
pe nările-i subţiri ascuţiiiiite
l i t e r a t u r ă
amor intellectualis de-o vorbă

12 septembrie 2012

(Preluare de pe internet)

Scriitorul zilei: Alexandru Miran,  n. 1 oct. 1926

       

Fiu al unui medic român, s-a născut la Deda, la ieşirea Mureşului dintre munţi; a început liceul la Al. Papiu Ilarian din Tg. Mureş şi l-a terminat la Bucureşti, în 1945, după care a urmat Medicina, cu licenţa în 1951. A fost medic pediatru vreme de 5 ani la Tecuci, apoi a venit asistent la Institutul de medicină şi Farmacie. Lucrări ştiinţifice în domeniu, un doctorat în medicină. Debutează în 1958, sub numele Alexandru Pop (numele complet: Mircea Alexandru Pop), colaborând la traducerea Tragicii greci, iar peste 10 ani, sub pseudonimul Al. Miran,  cu poezii originale în Ramuri, iar debutul în volum în anul următor, 1969. În timp, a tradus intens din anticii greci, un număr de 5 piese de  Eschil,  integrala Euripide (cele 19 piese). Poezia proprie, pe fond clasicist, poate fi considerată o contaminare reciprocă între autornul modern şi clasicitatea greacă.  Respectând îndeobşte forma fixă, fondul poemelor este elegiac dar poate fi şi ludic, decorul este stilizat, se trece la forma baladescă, sunt detectabile combinaţii între motive, teme şi stiluri, o îmbinare între clasic şi modernitate,  de fiecare dată poemul este autonom, se salvează prin intensa combustie internă şi prin aspiraţia spre Frumosul artistic. Primit cu empatie de N. Manolescu, îl seduce deplin pe Alex. Ştefănescu, acesta făcându-i o receptare entuziastă. Dezideratul rămâne ca această poezie de mare elevaţie să ajungă la cititor, să contamineze cât de cât poezia noului mileniu...

Opera literară: "Adevărata întoarcere", 1969, ; Locul soarelui", 1970; "Moartea Penelopei", 1971, ; "Cronică", 1977; "Cronică II", 1979; "Casa de lemn", 1983; "Sub semnul capricornului", fabule, ; "Năvodul", Glose la Orestia, 1986; "Poezii", antologie, 1998; "Focul şi apa", 2000; "Versuri", 2 vol., 2008, . Traduceri:"Medeea" şi "Ciclopul" de Euripide (în cadrul antologiei Tragicii greci. 1958.), semnate cu pseudonimul Alexandru Pop; "Alcesta", "Medeea", "Bachantele", "Ciclopul" de Euripide. 1965, BPT: Bucureşti;"Adunarea femeilor" de Aristofan. 1974; "Ifigenia la Aulis" de Euripide. 1975. ; "Hecuba", "Electra", "Ifigenia în Taurida", "Hipolit" de Euripide. 1976; "Orestia" de Eschil. 1979.; "Rugătoarele", "Perşii", "Şapte contra Thebei", "Prometeu înlănţuit" de Eschil. 1982; "Perşii" de Eschil. 1987 ; "Herakles", "Fenicienele", "Rugătoarele", "Ion" de Euripide. 1992 ; "Rhesos", "Troienele", "Andromache", "Helena", "Orestes", "Heraklizii" de Euripide. 1996 ; "Eschil - Tragedii". 2000 ; "Euripide - Teatru complet". 2005.

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Alexandru_Pop

 http://agonia.ro/index.php/author/0015358/index.html

http://revistacultura.ro/nou/2010/10/alexandru-miran-pagini-de-dictionar/

 http://www.romlit.ro/alexandru_miran

Poezia zilei, Alexandru Miran 

Am căzut în lume iară

Am căzut în lume iară
ca din zbor un călifar, 
ca rubinul din tiară
pe un maldăr de mortar.

Deslușeam priveliști nouă
de livezi în mine, mari, 
și de vii scăldate-n rouă, 
cu pândari nonagenari, 

tolăniți în zare scundă, 
să-i alinte umbre reci.
Erau zile de-o secundă
și huceaguri și poteci, 

dar cu margini șterse toate, 
ca-n beția unui slav;
le topea rugina, poate, 
fapta soarelui bolnav.

Auzeam parcă și marea
cea cu sunet verde-cald, 
ritmuind mereu chemarea
din vecie să mă scald, 

să mă poarte molcom valul
fără vârstă și hotar.
Am căzut din zbor pe malul
lumii ca un călifar. 

Alţi scriitori:

G: Sion, m. 1892

Anton Bacalbaşa, m. 1899

Ion Stratan, n. 1955

Ioana Em. Petrescu, m. 1990
Al. Andriţoiu, m. 1996

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2007

  

28 nov. 07. Miercuri seara. Situaţia plăcilor memoriale. Am început fixarea lor abia la mijlocul lui august şi până la sfârşitul lui noiembrie, în 100 de zile am fixat doar 77 de plăci, adică nici măcar o placă pe zi...

Dau telefon lui Andrei Tamaş, îi spun situaţia cu 27 de plăci neperforate şi 7 nescrise plus 3 de refăcut. I-am comunicat mereu lui Ionescu starea la zi. Dar Ionescu şi-a făcut un sistem din a nu perfora plăcile, iar noi la faţa locului ne procopsim cu toate belelele. După numai 10 minute dă telefon că mâine vin să ia plăcile pentru perforat la atelier. Puteau s-o facă de la început, dar vezi, şmecheria românească...

Azi obţin acordul participării lui Radu Voinescu şi al lui Ţone pentru lansarea Himerei, iar seara îi trimit mail Doinei Jela şi pe dată îmi confirmă că va veni la lansare. Deja trei vorbitori, nici n-ar trebui mai mulţi. Numai de s-ar ridica din marasm acest IM, care din nou a clacat şi în această perioadă rea a făcut gafe peste gafe, mai grave cele faţă de Aura, transmiţându-i ei ceea ce îmi scrisese mie despre ea, tot lucruri nedelicate, dacă nu chiar scandaloase, oricum absurde, anapoda, precum că i-a fost batjocorit fiul domnului, punând pe ultima pagină sigla editurii, o pisică neagră, ceea ce e diavolul... Or, nu e vorba că i s-a batjocorit cu dinadins cartea de rugăciuni, ci e situaţia tristă că acest om prea slab, cu fire labilă, laşă, prăpăstioasă, chinuită de orgolii nesatisfăcute, de neîmpliniri în parte imaginare, nu face faţă unei vieţi oricât de simplă sau de simplificată, cum este a lui, ins pe care eu însumi am tras să-l scutesc de lucruri dezagreabile; el nu rezistă la mici şocuri, le amplifică la limită, le distorsionează, dar nu rezistă nici la bucuria omenească, simplă, după cum nu rezistă nici la ispitirile succesului. L-a dat peste cap primirea cu oarece onoruri la Bârlad, l-a dat gata greşeala tehnică de pe coperta IV la cartea Iisus; l-a descumpănit până şi reuşita cărţii noastre, de care s-a temut, care i-a plăcut numai în partitura lui, ca la urmă să declare - dar cât va fi convins de asta, cât va fi gelos pe asta? – că partitura mea e mai bună, e magistrală etc. Poate dorind să declar acelaşi lucru despre a lui – ceea ce am şi făcut de nenumărate ori – dar e suficient, e edificator, e definitiv aşa şi nu altfel? De parcă ar fi vorba între noi de vreo concurenţă, de cine-l întrece pe celălalt, sau măcar de parcă am putea scrie amândoi la fel – unii vor prefera un stil, alţii pe celălalt, iar lumea în general nu ne va citi, ne va ignora pe mai departe... El acuză intervenţia malefică a diavolului, când în cazul lui e vorba doar de viciu şi nimic mai mult.

(Din Câștigul și pierderea, în manuscris)

Va urma

Ion Lazu - Fotografii la Orheiul Vechi : Drumul spre Grote, spre Stânci...