Lidia Lazu, Recital Blaga

ziuă verde, duh de nuc:

http://www.youtube.com/vaych?v=hDtJeHBip3I

Scriitorul zilei: Barbu Solacolu, n. 5 martie 1897  - d. 30 oct. 1976

         

Bucureştean, fiul unui magistrat, a făcut clasele primare la o şcoală din cartietul Antim, liceul început la Gh. Lazăr şi terminat la Sf. Sava, unde s-a împrietenit cu Al. Protopopescu şi Ion Vinea, iar prin aceştia cu Tudor Vianu şi Ion Barbu; a particiapt la campania din 1917-1918 şi abia după aceea şi-a luat bacalaureatul, înscriindu-se la Drept şi la Litere şi Filosofie. A participat la Cenaclul Viaţa Nouă, împrietenindu-se  cu Ovid Densusianu, de care se va îndepărta ulterior, dintr-o neînţelegere minoră. În 1920 pleacă la perfecţionare în Germania, aprofundând filosofia, economia, geografia; luându-şi doctoratul la Berlin şi revenit în ţară, va ocupa funcţii înalte la Ministerul Finanţelor, la Ministerul de Externe, la Camera de comerţ, fiind prin pregătire unul dintre tehnocraţii vremii.

Începuse cu poezii şi cronici literare încă din liceu, debutând în Flacăra, 1912, cu versuri simboliste-moderniste, care l-au situat în filiaţia Iosif-Pillat; alţi exegeţi l-au apropiat de Bacovia. A continuat să publice inclusiv traduceri din Maeterlinck şi din marea poezie a lumii, a scris un studiu despre Dostoievski, a tradus piese de Shakespeare,  a scris o comedie Coţofana, ce s-a aflat în repertoriul Naţionalului, însă după 1925 s-a concentrat asupra unor scrieri de economie şi finanţe. Abia în 1968 îi apar poeziile, volumul Umbre pe drumuri, iar în 1974 memorialistica: Evocări. Confesiuni. Portrete, cu un cuvânt înainte de Al. Marghiloman şi o postfaţă de Mihai Gafiţa. Nu se putea ca un "fost" să nu suporte interdicţiile regimului comunist. Faptul că a trăit până spre 80 de ani şi a "prins" destinderea ideologică de la începutul ceauşismului l-a ajutat să-şi vadă publicate scrierile din Interbelic.

 Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Barbu_Solacolu

Poezia zilei, Aurel M. Buricea, n. 30 oct. 1943

Număr impar

Retras în vis ca broasca-n carapace

De lumea plinã de patimi exilat

Am trudit pânã la moarte într-un sat

Ascetul din mine nu-mi mai dã pace

Şi-ar vrea sã colinde peste mãri şi ţãri

În trupul meu sã creascã câmpuri de maci

Sã fiu tras în verbe de cârduri de raci

Sã nu mai cânt în sonet triste-nserãri

Vin zeii sã-mi cearã autografe

Pe-o carte scrisã de-un sihastru bãtrân

Cu pagini prinse cu sacre agrafe

N-a fost sã fiu în lume ce-am vrut sã par

N-am reuşit sã fiu propriul meu stãpân

Şi-am sã mor iarna într-un numãr impar

Exod

Gata sunt de marea cãlãtorie

Lumea de aici vorbeşte douã limbi

Ziua şi noaptea, în zadar vrei s-o schimbi

Visul se desfrunzeşte-n poezie

Patru anotimpuri bat în trupul meu

Zãpezi eterne se-aştern peste sonet

Mi-a fost aceasta viaţã târziu regret

Gândul soarbe lumina din Dumnezeu

O noua naştere cântã luna mai

Natura vede-n mine drum de searã

Respire florile miresme de rai

Umbra toamnei îmi cere sã-i dau vamã

Uimirea din vers a-nceput sã piarã

Se-aud în cuvânt clopote de-aramã

Calea de ulmi

Dupã nimic faptul de-a fi în lume

În piatra magicã a esenţei cat

Semnul ce-a pus taina în gând şi pãcat

Hãrãzit de nu ştiu cine anume

În şiruri de numere pare se pierd

Cu mâna lui Adam rup mãrul din pom

Drumuri nevãzute se-nchid în atom

Copilul ce-am fost îl caut sã-l dezmierd

Plânge-un bãtrân singur în calea de ulmi

Rãpus de vise şi rãnit de vreme

Ninsori de-amurg se cern pe albastre culmi

Vine noaptea vine apocalipsa

Litera din vers de moarte se teme

Şi-n acest sonet, mama, iţi simt lipsa

Poezii preluate din Revista Nouă, octombrie, 2008

Alţi scriitori:

Mircea Florian, m. 1960

Ion Lazu - O pagină  de jurnal 2008
   

15 ian. 08. Fiind ziua lui Eminescu, primesc de la IM două texte şi le retransmit amicilor. Frăţia Eminescu. Telefon de la secretara lui Chifu, precum că NM a decis să fie schimbată placa din Apolodor. Dumitru S., nu Dolfi. Mă cam supăr. Păi nu ei mi l-au dat pe listă pe Dolfi?! Dar fiind pe banii lor, treacă de la mine. Nu vreau să-l înfrunt pe NM, de a cărui aprobare depinde celălalt proiect, mult mai important decât orgoliul meu. Seara la TNB, recită Ion Caramitru, Ov. Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, iar Aurelian Octav Popa improvizaţii la clarinet. Sala plină, mult tineret. Câteva postume. Şi în încheiere textul lui Geo Bogza: Dumnezeu şi Sf. Petru.

19 ian. 08. Aseară, la Adriana Lecouvreur, operă în concert, muzică de-mi merge la inimă, interpreţi străluciţi: Nely Milicioiu venită de la Londra, un tenor italian, dirijorul neamţ, Hărăşteanu, Tumanian şi alţii – muzică de zile mari. Noi, Iordanii, Moscu, Greta şi Mariana P. La întoarcere tăiem prin Cişmigiu, pe ştiutul traseu pe sub spalierii cu glicine mov de pe vremea studenţiei noastre, prin faţa clădirii de pe Schitu Măgureanu unde făceam repetiţii la dansuri, exact locurile descrise de mine în Ruptura, până la staţia de metrou Izvor. Cine ar fi crezut posibil un asemenea drum alături de M.P., după aproape 50 de ani?

Am primit adeziuni la Frăţia Eminescu şi le-am retransmis la Oradea, însă nu potopul de adeziuni entuziaste la care ne-am fi aşteptat. Merg la Rom. lit. şi dau cărţile lui D.C. Enache, apoi intru la Al. Istrate, făceau listele pentru filiale, rog să adauge o frază privind obţinerea aprobării de la colocatari. Le arăt proiectul scriitorilor încarceraţi, macheta şi aş zice că l-am câştigat pe Director în favoarea ideee mele. Trimit oferta pietrarului Tamaş cu două variante privind dimensiunile - şi-mi răspunde pozitiv, cu preţuri sub cele estimate în proiect, de doar 325 milioane.

Mihaela Ghiţescu îl propune pentru placă pe Banu Rădulescu, Intr. Nopţii, 7, între anii 78-98. O voi contacta şi pentru confirmarea încarceraţilor.

Va urma

Ion Lazu - M-am întâlnit cu Toamna la... Sinaia, IV