joi, 29 octombrie 2015


Lidia Lazu - Recital Blaga:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii:




Scriitorul zilei:  Ştefan Baciun. 29 oct. 1918 – d. 7 ian. 1993

Fiul unei familii de profesori de limba germană, a urmat liceul Andrei Şaguna din Braşov, avându-i profesori pe Emil Cioran şi Octav Şuluţiu, după care se înscrie la Drept, cu licenţa în 1941. A fost colaborator asiduu la diverse reviste literare, Gândirea, Universul, Libertatea, după care urmează o carieră diplomatică, ataşat cultural la Berna 1946-1949, după care merge la Rio de Janeiro, la Seatle, ca profesor de hispanică, stabilindu-se în final la Honolulu, Hawaii. A colaborat şi a condus diverse reviste de literatură hispanică, dar s-a remarcat prin revista sa Mele, unind semnăturile unor exilaţi români de pe toate meridianele.
Debutase cu poezii, a debutat editorial la 16 ani cu Poemele poetului tânăr, premiat de Revista Fundațiilor Regale şi de SSR; au urmat Poeme de dragoste, 1936, remarcate de G. Călinescu şi de Pompiliu Constantinescu. Îşi perfecţionează stilul poetic în Drumeţ prin anotimpuri, 1939 apărută în acelaşi an cu Căutătorul de comori.
A fost căsătorit cu scriitoarea Mira Simian, din Rm. Vâlcea; muzeul judeţean vâlcean funcţionează în vila familiei Simian.
După Decembrie 1989 poemele lui Ş.B. au fost intens reeditate, autorul căpătând renumele pe care l-ar fi meritat din interbelic și în jumătatea de secol comunist.
                                                                    


Poezia zilei, Ştefan Baciu

Poemul poetului tânăr

E-atât de bine să stai uşor în zi. Să cânţi încet, să nu auzi
Cum ierburi cresc, să muşti din traiul ca un măr
Să mergi pe drumul neted lângă pomii uzi
Şi să visezi cu palma rătăcită-n basme şi în păr.

Prin lanuri să păşeşti cu munţii – şal pe umeri
La gât, fâşii de zări să-ţi legi cravate,
Germanice balade să scandezi, să numeri
Fântânile de secetă şi sete deşertate.

Prin cucuruzi să-ţi legi deschise răni adânci
Cu frunze ude de scuipatul cald de îngeri
Să treci prin şanţuri mici cu inima pe brânci
Să râzi când sufletul îţi spune: sângeri.

În seară să te-afunzi cu părul netezit
De palma calmă a curentelor de munte
Să dormi cu capul pe nadir, cu tălpile-n zenit
Şi-apoi să-ţi scrii poemele ţâşnind din frunte.



Alţi scriitori:
Radu Cosaşu, n. 1930
Titus Popovici, n. 16 mai 1930 - d. 29 noiembrie 1994.
Constantin Crişan, n. 21 nov. 1939 - d. 30 oct. 1996




Poezia zilei: George Theodor Popescu

Zicere I

! cum treci,
învrăjbind aerul acestei seri
spaima își face cuib în oasele mele,
și-mi adumbrește ochiul,
uit cuvintele,
îmi asum visele,
las- să-mi plângă nenorocul în streșini

! ești viața mea care se amână
și-mi doresc șansa aerului pe care-l respiri
 - o respirația ta
în care totuși atât de blând se moare -

(din volumul La ruina luminii, ed. Victor&Victor, 2000)


Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2008
   

14 ian. 08. Luni. Iarnă geroasă-ceţoasă. La prânz ies să las cărţile pentru D.C. Mihăilescu la ProTv, apoi pe jos la I. Murgeanu, care coboară cu mine şi pornim spre P-ţa Gemeni. Sărbătorile la români – un blestem, zice IM. Noi n-am sărbătorit zilele mele, victime ale unei toxiinfecţii alimentare rebele. El credea că vreau să scriu despre scriitorii încarceraţi. Nu, e vorba despre un monument, îi arăt macheta. Îi spun că de sărbători, de ziua numelui şi a naşterii, niciunul dintre cei 91 beneficiari ai plăcilor memoriale nu a dat telefon, în afară de rusoaica lui Al. Oprea.  Îi spun că Radu Voinescu a scris în Sud despre Scene. O să scrie şi IM. Trec pe la Corint, dar D.C. Enache nu mai lucrează la ei, secretara îmi dă mailul să-l întreb unde să-i las cărţile.
Cronica lui RV e bună, citează esenţialul, Însă semnalează o neconcordanţă privind apariţia cărţii lui Llosa. Corect, însă nu-şi avea rostul, în context. Nici titlul nu e ce-mi trebuie. Jurnalul unui scriitor ignorat. 
Seara mă uit prin câteva cărţi, ar fi de scos unele citate, de făcut comentarii. Ca să fac ceva. Ţone nu răspunde. Să-mi fi trimis Veneticii, 2 aveam ce buchisi. Lidia pare să nu se mai grăbească cu Jurnalul ei american, speră să poată scrie o continuare, viziunea după 20 de ani. Însă Ileana tace mâlc, de vreo lună întreagă.

Telefon de la Ilinca D., mulţumind pentru cărţi, cu promisiunea unei invitaţii pe scena Euterpe. S-a uitat. Cunoaşte personajele.
Va urma



Ion Lazu - M-am întâlnit cu Toamna la.... Sinaia, III