luni, 3 august 2015


Scriitorul zilei: Cornel Ungureanu, n. 3 august 1943  
                        
        

Fiu al unui notar, s-a născut la Lugoj, a făcut şcoala elementară la Zăgujeni, jud. Caraş-Sevenin, liceul la Caransebeş, apoi studiază la Filologia din Universitatea timişoreană, secţia română-germană, absolvită în 1965; va fi pentru scurt timp profesor, secretar literar la Teatrul timişorean, apoi redactor la revista Orizont, iar din 1990 redactor şef-adjunct şi profesor universitar. Îşi luase doctoratul în 1984 cu tema Vasile Voiculescu. Debutase cu cronici în Scrisul bănăţean, 1962, afirmîndu-se ca un fin observator al vieţii literare a momentului; abia în 1975 reuneşte multe dintre textele sale în volumul La umbra cărţilor în floare, titlu foarte bine ales, sugestiv, cu referire specială la critica literară a vremii. Orizontul lecturii se lărgeşte mereu, lucru sesizabil în volumul Proză şi reflexivitate, 1977 şi în următorul Contextul operei, care ne prezintă un critic literar frenetic, foarte bine informat în variate aspecte ale literaturii, dezinvolt, independent în opţiuni, afirmându-şi opiniile cu fermitate şi francheţe, însă nu fără maliţie şi spirit polemic, atent la contextul în care s-a născut opera, prin cercetarea inclusiv a textelor memorialistice etc. Atent şi la subtextul operei, la magia scriiturii. Lucru vădit chiar prin alegerea subiecţilor: Vasile Voiculescu, Ştefan Bănulescu, D. R. Popescu.
C.U. îmbină în mod personal critica literară propriu-zisă cu istoria literară şi cu referiri la persoana autorului studiat - un stil foarte personal, care îl individualizează în peisajul criticii româneşti. Este interesat şi de literatura din ţările învecinate, cele din Europa centrală: Hasek, Vasko Popa etc, iar studiile sale apar în reviste din Germania, Ungaria, Jugoslavia. Doar un pas şi vom avea exegeze privind literatura exilului românesc. Criticul literar este laborios, neobosit în abordarea unor noi sectoare de investigaţie. Nu sunt de neglijat intenţiile de sinteză privind literatura contemporană, dar nici cele privindu-i pe interbelici: Pillat, Voiculescu, Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu.  Se întoarce apoi spre aspecte privind geografia literară a provinciilor româneşti, începând desigur cu Banatul, prilej pentru a-i urmări pe scriitorii ce au migrat prin zonă. Mereu foarte personal, îmbinând într-o formulă aparte observaţia critică strictă privind textul abordat cu notaţia eseistică, C. U. a surprins plăcut cu jurnalul său dintr-o călătorie în Tibet, scris abrupt, sincer, cu umor şi bun-simţ. Unele dintre cărţile sale dau de înţeles proiecte vaste şi nu puţine la număr, pe care criticul pare a le avea în vedere, spre a le finaliza în lucrări de sinteză, monografii, istorii...
Interesant cum este receptat Cornel Ungureanu în cele două Istorii pe care le tot consult la întocmirea acestei rubrici. Marian Popa îi acordă lui C. U. ceva mai mult de o jumătate de coloană şi îl consideră "leal faţă de carte şi de autor...scriind clar şi fără aroganţă terminologică..." (p. 1037), pe când N. Manolescu, la celălalt pol, îi acordă cam 3 pagini, însă pentru a-i amenda demersul critic, începând cu schimbarea din 1990; îl amendează pentru partizanatul cu care îi eludează lui Mircea Eliade afilierea la legionarism, încercând să-l disculpe şi pe Nae Ionescu, de altfel cu susţineri ce se anulează între ele; undeva îl elogiază pe Sebastian, apoi îi amendează Jurnalul, iar despre "accidentul" gestionat de Comintern,  N. M. găseşte că e o susţinere hazardată şi fără sens; în Istoria secretă a literaturii române, C. U. ar fi intenţionat să scoată la lumină opere şi nume de scriitori dintr-un motiv sau altul rămase în umbră şi uitare, însă se întâmplă că scapă din vedere cutare şi cutare operă sau autor important, în schimb acordă atenţie unor lucrări absolut nesemnificative. Etc. Ca să vezi...criticii între ei...

Opera literară: La umbra cărţilor în floare, o panoramă a foiletonului critic românesc. 1975; Proză şi reflexivitate, 1977;  Contextul operei 1979; Imediata noastră apropiere, vol. I,  1980;Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiţiei,  1985; Imediata noastră apropiere , vol. I, 1980; Imediata noastră apropiere, vol. II, 1990; Mircea Eliade şi literatura exilului 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului,  1995; A muri în Tibet, 1998; Fragmente despre teatru, 1998; Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance, poet, jurnalist şi sculptor,  1999; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, vol. II, 2001; Despre regi, saltimbanci şi maimuţe  2001, 2003, 2004;  Mitteleuropa periferiilor, 2002; Ioan Slavici, monografie, 2002; Geografie literară,  2002; Geografia literaturii române, azi. vol. I Muntenia 2003; Octavian Goga, monografie, 2003; Europa Centrală, 2004; Geografia literaturii române, azi. vol. IV Banatul, 2005; Sorin Titel 2005; Istoria secretă a literaturii române,  2007...

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cornel_Ungureanu
http://www.autorii.com/scriitori/cornel-ungureanu/index.php



Alţi scriitori:
Aurel Turcuş, n. 1943





Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2006

6 decembrie. De la o anumită vîrstă, citeşti cu interes dar uiţi repede ce-ai citit. Poate pentru că acele lucruri nu te mai pot schimba – vei rămîne cel ce ai fost şi înainte de lectură – şi atunci de ce să-ţi mai încarci memoria cu lucruri nefolositoare?! În tinereţe era cu totul altfel, simțeai că acele noutăţi, reflecţii, idei te vor influenţa profund, te pot schimba.
Cărţile citite cîndva sunt asemenea munţilor pe care i-ai urcat, pe vremuri. O nouă lectură a acelor cărţi are ceva dintr-o excursie pe trasee unde ai fost în tinereţe – şi din care unele lucruri ţi le aminteşti cu mare claritate, iar cele mai multe te nedumeresc, te surprind, îţi sunt necunoscute, uitate. Am fost eu pe aici? Unde-mi erau ochii?!

 7 dec. Epitaf.
Trezeşte-l din somn pe duşman –
De tihnă să n-aibă parte;
Iar pe omul iubit, dacă poţi
Trezeşte-l din moarte!

                                   Ion Lazu

Va urma




Fotografii. Chipuri împietrite la malul Mării, V.