sâmbătă, 22 august 2015



Scriitorul zilei: 22 august: Al. Piru, n. 22 aug. 1917  - d. 6 nov. 1993

  Descriere: Descriere: ANd9GcTD6OhhPhCWxyhVKnqOIo9cyrsm6Znn6ITzfE3M3afPVOidmFa0lg
Băcăuan din satul Mărgineni, fiul unui notar, a făcut liceul la Bacău, facultatea de  Filologie la Iaşi, 1936-1940, după care a parcurs o carieră didactică mereu ascendentă, întâi ca profesor la Liceul Naţional Iaşi, apoi la Liceul de construcţii din Bucureşti, 1943/1944, devenind apoi cadru universitar, până la titlul de profesor; a funcţionat şi ca profesor universitar la Craiova, decan al facultăţii de Filologie din Bănie şi de asemenea redactor-şef la revista Ramuri, 1969-1974. Şi-a luat doctoratul cu o temă despre Garabet Ibrăileanu, 1947. A fost din 1946 unul dintre asistenţii lui G. Călinescu, împreună cu Dinu Pillat şi Adrian Marino, dar spre deosebire de acesta din urmă, rebarbativ, ranchiunos, resentimentar, dimpotrivă, Al. Piru i-a fost devotat fără limite Divinului critic, luptând enorm pentru reeditarea capodoperei maestrului, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apărută la ed. Minerva în 1982, după ce în deceniile precedente fusese scoasă din biblioteci, rămasă interzisă, consultată doar de cercetătări, cu aprobare specială. O lacună majoră pentru intelectualii formaţi în comunism... În 1948 fusese scos din învăţământ pe motive politice; nevoit să-şi cîştige existenţa ca topograf, instalator gaze, strungar, asta până în 1956 când este reprimit la catedră. Şi-a luat docenţa în 1967.
A scris numeroase studii, sinteze, monografii, Istorii ale literaturii, a dat lucrări fundamentale despre Istoria literaturii vechi, în urma lui Nicolae Cartojan din interbelic; a scris substanţial despre marii noştri cronicari, văzuţi  în lumina umanismului european: Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin, Nicolae Milescu, Stolnicul C. Cantacuzino, stăruind asupra lui Dimitrie Cantemir, cu a sa Istorie ieroglifică; a dat monografii despre Poeţii Văcăreşti, C. Conachi, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, a scris cu aplicare despre Valori clasice în literatura noastră: Eminescu, Creangă, Caragiale, dar şi despre Coşbuc, Liviu Rebreanu. A dat o Panoramă a deceniului literar 1940-1950, o alta, în continuarea precedentei, privind poezia românească contemporană, 1950-1975.
Admirator necondiţionat al lui Călinescu, l-a imitat la catedră, însă fără talentul aceluia, l-a urmat ca stil în monografia  despre Ibrăileanu, maestrul fiind nevoit să-i atragă serios atenţia: că e vorba despre altceva, în cazul vieţii lui Eminescu - ceea ce acolo are o proiecţie în mit, este un procedeu care dincoace nu se justifică nicicum...
După 1989 a fost unul dintre favoriţii FSN, deputat de figuraţie, asemenea ca director la Dimineaţa...

Opera critică: Istorii ale literaturii române: Literatura româna veche, ediţia întâi, 1961; Literatura româna veche, ediţia a doua, 1962; Istoria literaturii române de la origini până la 1830, 1977; Istoria literaturii române de la început până astăzi, 1981; Istoria literaturii române, ediţia revizuită de autor, apărută postum, 1993; Istoria literaturii române, 1994.Monografii critice: Liviu Rebreanu, 1965; C. Negruzzi, 1966; Ion Eliade Rădulescu, 1971. Alte studii: Varia; Poezia română clasică; Studii şi comunicări, în colaborare cu George Călinescu (1966); Universul poeziei, în colaborare cu George Călinescu; ediţia a II-a (1971); Analize şi sinteze critice (1973); Poezia românească contemporană (1975); Valori clasice (1978); Discursul critic (1987); Eminescu, azi (1993).
În 1969 i-a apărut singura lucrare literară de ficţiune, romanul Cearta.

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Piru
 http://inffo.ro/Scriitori/Al._Piru_biografie,_opera_Al._Piru.html
 http://www.romlit.ro/al._piru

Alţi scriitori:
Vasile Alecsandri, m. 1890
Ion Beldeanu, n. 1939
D. Iov, m. 1959
Saşa Pană, n. 8 august 1902 - d.22 august 1981.
Tudor Popescu, m. 1999




Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2007

15 martie 2007, continuare: Pentru Întâmplări, nefiind bani să scoatem ilustraţiile color, apelez la Valeriu Sandu, basarabeanul căsătorit cu nepoata lui C. Popovici, îmi face desene în tuş, vreo 20, să zicem că nu prea inspirate, totuşi... Îi invit la noi, într-o seară, cu alde Boby, bucuroşi că Lidia a fost primită în Uniune. Mă preveniseră Cţa Buzea şi Gârbea. Ca apoi să vină şedinţa de Consiliu, aceia se ceartă. Gârbea se recuză. Se autopropun în comisia de validare Prelipceanu şi Agopian, cine ştie ce mai urmează și când se vor descâlci lucrurile.
Între timp a fost Felix pe-aici, ne-a invitat la Primăvara Poeţilor, mergem vineri dimineaţa la Rm. Vâlcea. Iar pe 22 va avea loc întâlnirea cu cititorii, la Podul, acţiune aprobată în şedinţa de consiliu USR de care aminteam. Să vedem ce mai urmează. Deocamdată mă bucur că i-am aranjat lui Murgeanu să publice o nouă ediţie din Iisus la IE, iar spre toamnă încă două volume, Clasicii şi Excelsior – de unde i se părea că se află într-o fundătură cu cărţile lui. I-am şi spus asta: Destul de târziu am constatat că este mult mai lesne să-l ajuţi pe altul decât să te lupţi pentru tine însuţi. Dispare jena, orgoliul rău înţeles etc.

Am corectat al doilea volum de NB. Jale. De unde primului volum îi găseam unele sclipiri, acum văd că totul e rău gândit şi, vai, rău scris. Mare neglijenţă. NB nu-şi reciteşte textul în manuscris, cu atât mai puţin după apariţie. Aşa că găseşti că personajul îşi schimbă numele, că unul spune ce mai spusese altul, exact în aceiaşi termeni, deşi nejustificat psihologic şi contextual ci la modul hodoronc-tronc, de dragul de a lungi vorba, discutând despre orice, la nimereală. Toate personajele vorbesc la fel, e un singur emitent sub diverse identităţi, de altfel aproximative şi astea. Mare neglijenţă, dublată de un teribil aplomb, paranoido-genialoid. Nu a trecut de modelul din anii 60, comportamentismul.
Va urma