Scriitorul zilei: 21 august: Eugen Jebeleanu, n. 24 aprilie 1911 -   d. 21 august 1991

        

  

Născut la Câmpina, a făcut liceul Andrei Şaguna din Braşov şi Dreptul la Bucureşti. În Interbelic s-a ocupat de publicistică în ziarele de stânga. A debutat în 1927, în revista lui I. Valerian, a continuat la Bilete de papagal, 1928, iar în volum a debutat cu Schituri în soare, 1929 şi cu Inimi sub săbii, 1934, ambele în manieră expresionistă, cu tendinţe de abstractizare şi neuitând elementul de protest social. Între 1949 şi 1959 a publicat intens în presă şi i-au apărut numeroase volume de poeme pe tema păcii, împotriva războiului, a nedreptăţilor, a foamei şi durerii. A scris despre Al. Sahia, despre Bălcescu. O ilustrare elocventă şi convingătoare a poeziei militante. Nelipsit în manualele şcolare şi de liceu cu Lidice, cu fragmente din Surâsul Hiroşimei. S-a remarcat prin Surâsul Hiroşimei,1958, lung poem orchestrat simfonic, un montaj de tablouri succesive, stilul adaptându-se conţinutului, de la profeţie la bocet şi demascare, lucrare impresionantă ca mesaj dar şi ca mijloace lirice, mereu tradus în multe limbi şi prezentat pe scenă. Au urmat Elegii pentru Floarea secerată, 1967, Cântece împotriva morţii, 1968, Hanibal, 1972, Arma secretă, 1980 - dar deja este perceptibilă o trecere spre registrul intim, cu ignorarea problematicii sociale stricte.

A fost un harnic traducător al marilor poeţi de limbă maghiară, dar a tradus de asemenea din Hugo, Rilke şi desigur din poeţii angajaţi la stînga: Neruda, Hikmet, Maiakovski...

Ataşat Partidului, a devenit membru supleant în CC PCR, deputat în MAN, membru corespondent al Academiei, din 1955, iar din 1974 titular. Neschimbat în conducerea Uniunii Scriitorilor, Vicepreşedinte al FDUS, deci mâna dreaptă a lui N. Ceauşescu. Căruia îi luase un interviu în timpul procesului de la Braşov, lucru de care a făcut mereu caz, pe drept. Alţii, tot pe drept, au fost înlăturaţi de acelaşi Dictator comunist.

Opera literară: Schituri cu soare, 1929; Inimi sub săbii, 1934; Ceea ce nu se uită 1945; Scutul păcii, 1949; Poeme de pace şi de luptă, 1950; În satul lui Sahia, 1952; Bălcescu, 1952; Cîntecele pădurii tinere, 1953; Surîsul Hiroshimei, 1958; Cântece împotriva morţii 1963; Elegie pentru floarea secerată - (soţiei sale, graficiana  Florica Cordescu) 1967; Hanibal, 1973; Surâsul Hiroshimei şi alte versuri [pref. Ov. S. Crohmălniceanu], 1973; "Harfa si Minotaurul" ,[antologie], BPT, Ed. Minerva, 1977; "Arma secretă", 1980; "Deasupra zilei, 1981; "Poezii, 1988; Poezii, Antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Tudor Cristea, Ed. Albatros [col. Lyceum], 1990

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Jebeleanu

 http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=16727

Poezia zilei, Eugen Jebeleanu 

Liniştită

am visat că am murit – îmi spuse

şi se urcă, mică şi plînsă, la mine în pat

şi primejdia i se oglindea neagră în ochii negri

şi eu îi mîngîiam părul de lumină

şi o linişteam spunîndu-i : a fost doar un vis, adormi.

şi adormi

şi n-am mai îndrăznit s-o deştept niciodată.

vaca are ochi atît de blînzi

şi mă înţelege mai bine

decît voi, fraţi ai mei, pe mine

Pentru că voi nu m-aţi mai vrea

şi m-aţi goni departe

mult mai aproape de moarte

decît vaca, prietena mea

care spre mine priveşte

cu ochii înţelegători

de mărgărite şi nouri uşori

cu gîndul la abatorul ce ni se pregăteşte

şi ei şi mie deopotrivă

de nevăzuta forţă nemilostivă.

şi fruntea sa e de zăpadă blîndă

şi nu poartă ochelari

şi tîmpla ei de lună şi mă păzeşte

şi nu stă la pîndă.

         

Şi am

Şi am ceea ce nu am vrut

şi nu aş fi visat

tot ceea ce n-aş fi dorit

nici unui om

fiţi veseli şi nu încercaţi

să înţelegeţi

de vreţi n-aveţi decît

să spuneţi că-s hermetic

că m-am închis în harfa unor gratii

ivite chiar din mine şi pe care

le zgudui fără să se-audă.

nemaiavînd nimic ce spune

spun că e bine.

Visul unui pescar bătrân

...dar ce aud?
din buciume vestindu-mi, 
si-arunca marea pestii ne-ncetat
catre bordeiul meu
de pesti, 
rasuna-ntreg bordeiul ca de bani
si iata-acuma, 
iat-o…
si umbra tineretii mele, 
apropie-te, vino, 
mereu spuneai ca ti-e foame
bine-ai venit…
ia pesti câti vrei, ia pesti câti poti cara
mie mi-i sila, nici sa nu-i mai vad
prea multi sunt, 
mult prea multi…

Alţi scriitori:

Dimitrie Cantemir, n. 26 oct.1673 - d.21aug.1723

Constantin Mohanu, n. 1933

Ioana Diaconescu, n. 1947

Dorina Rădulescu, m. 1982

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2007

15 martie 07, Idele deci. Foarte răciţi, toţi trei, iar eu chiar desfigurat de spuzeli la nas şi pe buze. De altfel toată lumea din mijloacele de transport tuşeşte, strănută – parcă niciodată epidemia n-a fost mai severă. Ieri, spre casă, toţi corcoduşii înfloriţi. O primăvară care oricum vine, fără să fi existat propriu-zis o iarnă în prealabil.. tare ciudat...

Prins în treburi cu Ideea Europeana, căci de la începutul lui februarie m-au cooptat ca lector, cu program de voie. Practic iau cărţile, le citesc şi le duc la redacţia din Amzei. Deja vreo 8 cărţi la activ. Iar pe 9,10 şi 11 am lansat la Târgul de carte de la Poşta veche nu mai puţin de 7 cărţi abia apărute la IE. Aura îşi pune mari nădejdi în mine, ce-i drept, vin de la o editură unde ea însăşi a scos două cărţi de poezie. Foarte impresionat mai ales de Romanul epistolar Rilke, Ţvetaeva-Pasternak, primul dintre aceştia aflându-se în anul morţii, cum s-a văzut în curând, iar de ceilalţi doi să nu mai spun, cu vieţile zdrobite de şenila bolşevică. Familia lui BP exilată în Germania, el rămas în ţară ca să facă succes în limba maternă. Nu l-au lăsat să meargă la decernarea Nobelului, sub ameninţarea că îi retrag cetăţenia. Și el, culmea, ținea la cetățenie. Dacă nu cumva amenințarea era mult mai gravă. Ce teroare! Iar Ţvetaeva, emigrată cu familia, revine în 38-39, soţul şi fiica sunt arestaţi, el executat şi în curând poeta se spânzură... Nu se poate, atâta cruzime! Şi câţi alţii au păţit la fel. Ahmatova, Mandelştam... Tirania stalinistă nu avea limite, dacă mişcai în front te lichida fără ezitare. În fine, mari emoţii cu aceşti poeţi care, bieţii, s-au îndrăgostit între ei numai citindu-şi poeziile. Aveau deci o nevoie organică să fie ei înşişi citiţi, înţeleşi, admiraţi... La prima lansare a editurii IE vine Greta înpreună cu Mariana, poate tot din dorinţa de a fi luată în seamă, oricât de târziu şi fără pretenţii. Nu e de colo, i s-o fi părând... În relaţii privilegiate cu IE, semnez cu editura contracte pentru Întâmplări..., pentru Scene… şi pentru Vreme închisă. Aşa că mă ocup intens de toaleta acestor manuscrise, prezentare, ultima copertă, fotografii pentru Scene, cu care ocazie dau pe la Rodica Ciobanu şi primesc vreo 20 de poze cu Mircea, Alexandru, Cojocaru, Agopian, Iovan și alţi colegi de generaţie.

Va urma

Fotografii de vacanță...

Adăugaţi o legendă

Adăugaţi o legendă