Salutări din minunata Elada!

Acropole Lidia Lazu 2 - YouTube

▶ 3:06

www.youtube.com/watch?v=2lvOq6KE0DA

Scriitorul zilei, Gh. Tomozei,  n. 29 aprilie 1936 - d. 31 martie 1997

    

S-a născut la Bucureşti, dar familia era din Muscel, aşa că a făcut şcoala primară şi liceul la Târgovişte. La Şcoala  de Literatură este coleg cu Nicolae Labiş, pe care îl va evoca şi despre care va scrie câteva cărţi, încercând să descifreze misterul morţii poetului de la Mălini. Va fi preocupat şi de copilăria lui Eminescu, dar şi de viaţa lui Mihai Viteazul, de exemplu.

A fost redactor la Gazeta literară, la Luceafărul şi la alte reviste, printre care Argeş, în noua ei formulă din 1965, în echipă cu Florin Mugur, Cezar Ivănescu, Mihail Diaconescu. A debutat în 1953 cu poezii, a colaborat fără întrerupere la multe reviste literare şi a publicat un număr impresionant de cărţi de poezie, de eseuri, de literatură pentru copii şi de memorialistică, plus câteva antologii din propria lirică, o antologie a sonetului şi traduceri din poezia universală. O listă a cărţilor sale este prea lungă şi riscă să fie incompletă.

Opera, selectiv: Pasărea albastră (1957); Steaua polară (1960); Lacul codrilor, albastru (1961); Vârsta alintului (1963); Fântâna culorilor (1964); Noaptea de echinox (1964); Poezii (1966); Patruzeci şi şase de poezii de dragoste (1967); Altair (1967); Cântece de toamnă mică (1967); Dacă treci râul Selenei (Copilăria lui Eminescu),1967; Filigran, proze jurnalistice (1968); Suav anapoda (1969); Dincolo de crizanteme (1969); Poezii de dragoste (1970); Toamnă cu iepuri (1970); Târgovişte. monografie lirică (1971); 

Poezia zilei: George Astaloş, m. 27 aprilie 2014

peşti nupţiali

din Aqua mater (1984)

miriadele de peşti nupţiali
care inundau apele
de cântec şi de adoraţii liturgice

erai tu

atrăgându-mă necontenit
în torentul ameţitor
al perpetuării

privirea ta
complice ingenuu
îmi îmblânzea înotul
într-un sublim efort
de transparenţă
neştiutor de iubire
şi încă departe
mă îndreptam cu sfială
spre un spaţiu de joc
voluptuos de vârtejuri

hipocampi fabuloşi
înhămaţi la mici care de luptă
visau bătălii uriaşe

se vorbea despre iniţiere
şi drespre o grandioasă sărbătoare
a trupului

fulgere subţiri
îmi săgetau carnea
cuprinsă de o dulce nesiguranţă

şi mă apropiam nerăbdător
de triunghiul tău
cu peşti incandescenţi
însemn armorial şi fântână
a unui pântec răscolit demonic

de copleşitoarea violenţă .


peluze de solzi

din Aqua mater (1984)

tu

apariţie surprinzătoare
de solstiţiu

nici răsărit sângeriu
nici apus tremurând

doar un lanţ de vectori
de mărimi cardinale
izbucnind într-un câmp
de revoltă

nici melci nisipoşi
nici cochilii deschise
doar pântec promis
răscolit de dorinţe
ezitând între flux şi reflux

aici

în mai mult ca eternul acvatic
te aştept răstignit
pe imense

peluze de solzi.



cu ce sevă

din Ecuaţia tăcerii (1998)

cu ce sevă

sau cu ce lumină
mi se-adapă privirea

ce ecou pierdut
îmi dospeşte în linişte

ce resort nevăzut
îmi animă mişcarea
şi ce forţă malignă
îmi despoaie cuvintele

de sens 

Ion Lazu:  Poezia însă

Lui George Astaloş

Aşa cum nu poţi muta pe cer norul

Uşorul

Decât intrând în casă, trăgând storul

Aşa cum nu poţi schimba direcţia vântului

Decât rotindu-te cu ochii închişi

Aşa cum nu poţi face din noapte zi

Decât turnând catran

La rădăcina Timpului

Aşa cum nu poţi face din viaţa ta

Măcar un rând coerent –

Poţi însă muta muntele

Poţi întoarce râul din cale

Poţi smulge copacul şi să

Pleci cu el la spinare

1984 

Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2006 

 
16 iunie, continuare: Şi mai vorbesc cu Abăluţă şi cu Gabriel Stănescu, care lansează o carte de poezii a nu-ştiu-cui şi ar vrea să publice la Vinea. Îi dau Creţan, alta cu autograf Marei, poate scrie despre carte, iar lui Macovei cu împrumut albumul cu Pietre. George Chirilă îmi cere o povestire pentru copii, face o antologie şcolară. Să-l cred? Şi plec în grabă, căci se făcuse aproape ora 17...

Pe alee, Iordan Datcu, îndatoritor, urban, împreună cu Stan Velea, autorul Literaturii poloneze, un domn înalt, nu atît de în vîrstă precum aş fi crezut. Îi spusesem Marei despre fiasco-ul de la VR şi pare foarte afectată. Nu a citit Ruptura, i-am promis să i-o dau, dar de fapt nu o mai am nici eu...

Seara tîrziu telefon de la Mariana Lungu, foarte emoţionată de vizita în Italia, îmi povesteşte cu mare bucurie impresii de neuitat din Veneţia, Bolonia, Torino, Florenţa, Siena, Roma şi Napoli-Capri... Încîntată la culme de cele 13 zile pline de frumuseţi. Cu Puia, neobosite să vadă tot, inclusiv peştera Postoina. Grup elevat, n-au stat la nici o graniţă.

Iar eu nu am scris încă nimic despre cele 12 zile ale noastre în Italia, poate nici n-am să mai scriu, a cam trecut timpul impresiilor proaspete. Ce-am văzut? Colle Alto, Siena, Florenţa, Pisa, San Giminiano, Voltera, Certaldo, Monterigione, la care se adaugă cele două zile ca leii la Roma. Pentru Lidia, o mare încîntare şi dorinţa de a reveni în Toscana. Poate data viitoare vedem Veneţia, vedem Assisi, Ravena, Rimini etc, deşi e prea frumoasă Toscana însăşi, acest rai pe pămînt, cu cipreşi, măslini şi cedri – şi cu paradisiacele ei dulci coline, fiecare dintre ele cu cîţiva pini sau cedri şi în vârf cu vreo fermă, vreun castel, vreo mînăstire, încît i-am şoptit Lidiei: Prima colină pe care o zărim neocupată, o cumpărăm imediat, pînă să se prindă italienii – şi ne construim acolo un castel!

Va urma

Ion Lazu: Sonete... altfel, 2 

Nesomn

Nu poți dormi, în draci îți chinui patul,

Te perpelești pe jar până la ziuă

Și-nvârți idei cum cergile în piuă,

La moara cea de apă, unde-i vadul…

Măcar de-ai înțelege ce-ți cășună,

Ce-ți prisosește și ce-ți e de lipsă,

De ce parșiva fire ți-e-n eclipsă,

Ce-i cu nesomnul?  Unde-i rima bună?…

Împins și tras de ispitiri contrarii,

Te-ncearcă tusea, junghiul și urâtul.

Să-ți aperi boașele, să-ți aperi gâtul?

Dușmani ți-s manii, și protivnici larii.

Ai vrea cu Muza - ”n codru, la izvorul”…?

Mai pune-ți pofta-n cui! S-a tras zăvorul!

Fotografii... de ieri, în Atena, 2