SALUTĂRI DIN MINUNATA ELADĂ !

Acropole Lidia Lazu 1 - YouTube

▶ 2:29

www.youtube.com/watch?v=LNE1Lsvyv2k

Scriitorul zilei, Ion Heliade Rădulescu, n. 1802 - d. 27 aprilie 1872
     

S-a născut la Târgovişte (mama sa avea nume grecesc), dar a venit în curând la Bucureşti unde a început învăţătura în limba greacă, ajungând să iubească poezia şi chiar să traducă din poeţii la modă. Româneşte a învăţat citind Istoria despre începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior. A urmat şcoala la Sf. Sava, succedându-i la conducerea ei lui Gh. Lazăr, care-i fusese profesor. (Vor sta alături şi în grupul celor patru celebre statui din piaţa Universităţii, acum mutate temporar în zona parcului din faţa clădirii Parlamentului. Dar o placă de marmoră pe zidul unei clădiri de lângă Palatul Şuţu atestă existenţa primei Tipografii înfiinţată de acelaşi I.H.R.).

Îndrăgostit de idei, de cultură, de ridicarea maselor la învăţătura cărţii, este unul dintre fondatorii culturii româneşti, începând cu  Gramatica românească,  1828, apărută la Sibiu; a pledat pentru simplificarea alfabetului chirilic, pentru scrierea fonetică, simplificatoare, pentru introducerea de neologisme pe filiera romanităţii, mai accesibilă, pentru unificarea limbii române, pentru înfiinţarea de şcoli, de gazete, de teatre. A militat pentru literatura originală dar şi pentru numeroase traduceri şi adaptări din literatura universală, visând la o bibliotecă atotcuprinzătoare, pusă la dispoziţia poporului, pentru a-l lumina şi ridica din crunta şi prelunga înapoiere. Astfel, în 1827 înfiinţează  Societatea Literară, împreună cu Dinicu Golescu. Tipograf şi editor, nevoit să le facă pe toate, ca la un început de cultură, personalitate carismatică, deschisă ideilor noi, om cu iniţiative, asumându-şi greul începuturilor, înfiinţează în 1829  Curierul românesc, prima gazetă în limba română, iar în 1837  Curierul de ambe sexe. În 1830 îi apar traducerile din Lamartine, cărora le adaugă patru poezii originale. În 1833 înfiinţează împreună cu Ion Câmpineanu şi C. Aristia  Societatea filarmonică, iar un an mai târziu devine directorul unei şcoli de muzică şi declamaţie pentru formarea actorilor. În 1835 traduce şi publică Amfitrion, comedia lui Moliere. Tot atunci scoate  Gazeta Teatrului Naţional, cu suplimentul său  Muzeul Naţional . În 1836 îşi adună într-un volum totalitatea scrierilor sale "de proze şi poezie". Participă la revoluţia paşoptistă, este coautor la redactarea Proclamaţiei de la Islaz, face parte din Guvernul provizoriu. 

Din 1843 înfiinţase Loja Frăţia, căreia îi devine Mare Maestru în 1861. Influenţat de viziunea romantică a lui Lamartine, scrie fragmente din poemul eroic  Anatolida sau Omul şi forţele, rămas neîncheiat. În acelaşi stil scrie  O noapte pe ruinele Târgoviştei, apoi şi mitul popular  Sburătorul, considerat capodopera sa de scriitor. A fondat  Societatea Academică Română şi i-a fost primul preşedinte între 1867-1870.

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu

Poezia zilei, Iolanda Malamen, n. 27 aprilie 1948


*
Îl aştept fără surle şi trâmbiţe 
îl aştept îmbrâncind uşor fereastra şi el vine 
cu mersul lui de raţă sălbatică printre roţile de oţel 
care sparg dimineaţă 
el vine cu un fel de sete de mişcare cu o cuta de aur 
în dreptul inimii 
 cu îndârjirea de a-şi purta inima ca pe un mic 
 incendiu veşnic 
 şi când un nume abstract îmi bântuie textele uneori 
 inima lui începe să miroasă a mare şi a măslin roditor 
cum aş atinge esenţa 
 şi “Când suntem îndrăgostiţi îl vedem pe celălalt 
aşa cum îl vede 
Dumnezeu, pentru ca îl privim împreună cu 
 Dumnezeu care este iubire”
(Marko I. Rupnik)
şi din nou îmbrâncesc uşor fereastră şi văd un roi de albine .pe care Dumnezeu îl luminează puternic

(Poem de dragoste - volumul A două Islandă, Editura Cartea Românească, 1999)

Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2006 

Joi 16 iunie. Ieri, la insistenţele lui Ţone, care ca de obicei scoate cărţile în ultima clipă sau şi mai tîrziu de ultima clipă, îi sar din nou în ajutor. Am fost la Tîrg pentru lansări: la ora 13 lansarea Gabriela Creţan, a patra sa carte, au vorbit Mihai Gălăţanu şi N. Macovei, la 14 lansare Vasile Petre Fati şi Paul Aretzu, a vorbit Marian Drăghici şi la 15 lansare Aurelian Titu Dumitrescu şi Viorel Dianu, au vorbit la primul preot Nicolae Constantin, Nicolae Macovei şi Ciprian Chirvasiu, care i-a fost redactor nu numai la aceste 2 volume de Antume, cuprinzînd tot ce a scris înainte de 89, ci la încă 26 de cărţi, ceea ce mi se pare enorm... Şi autorul, care a amintit de cele 3 căderi nervoase ale sale; iar la Dianu vorbesc: Mara Magda Maftei, Radu Voinescu şi eu însumi. La urmă Miltiade Nenoiu mi-a spus: Nici nu ştii ce frumos îţi şade cînd vorbeşti! La lansarea lui Creţan s-au vîndut cîteva cărţi, la a lui Fati am avut surpriza să vină de la Constanţa soţia, fiica Bogdana şi vreo trei verişoare elegante. Paul Aretzu este un domn foarte distins şi delicat, o plăcere să-i fii în preajmă. Marian D. mi-a cerut scuze pentru că fusese cam nervos data trecută. Zic: Toţi autorii sunt nervoşi şi îl boscorodesc pe Ţone, însă fără el ce-ar face? Cum să fie la stand, la lansări, cînd el se zdrobeşte în tipografie, să le scoată cărţile?

La masă am stat cu Dianu, Mara, MNRusu şi George Pruteanu, din discuţia celor doi a reieşit că se cunosc de pe vremea debutului, o dată au fost împreună la Iaşi şi GP s-a dat drept Nichita. Explicaţie: A mers, pe atunci nu exista televizorul, lumea nu-l văzuse cum arată. Apoi GP recunoaşte că a vîndut ditamai casă în Iaşi pe un apartament de 3 camere în Bucureşti, o afacere foarte proastă, nu se pricepe. Nici eu, zic. Şi remarc faptul că nu are leptopul la el.

Va urma

ATENŢIONARE:

Începînd de astăzi, deschid un serial cu Sonete... altfel; este vorba despre nişte şarje amicale vis-a-vis de un volum recent al venerabil ului sonetist R.C..

Acceleratul de Fetești

Mi-e dor de cineva care să-asculte

Când îmi citesc sonetele auguste.

Să am în jurul meu un cerc de fuste

De pițipoance gureșe și multe.

Nu-mi pasă de-s deștepte ori inculte,

Vreau sâni pietroși, vreau pulpele robuste

Ochi lunecoși, guri lacome să guste

Plăceri lascive, care să exulte.

În debara pe rând să le înghesui,

Să le explic de-a fir a păr sonetul,

Că și-n amor musai s-o iei cu-ncetul,

Dulceața să i-o simți și înțelesu-i.

Sultan să fiu, iar nu biată moluscă.

Dacă nu scrii, pasta din pix se uscă…

Fotografii... 

Decolarea spre Atena: 26 aprilie, ora 20.10

Cu privirile atintite pe directia Atena...

Observati si Dvs curbura pământului?

Luăm înaltime in plin...

Enigmaticele semnalizari ale aeroportului Venizelos

Arterele de circulaţie la intrarea în Atena