joi, 3 mai 2012

Scriitorul zilei Sidonia Drăguşanu; poezii; fotografii

Scriitorul zilei Sidonia Drăguşanu, n. 4 august 1908 - d. 3 mai 1971
 

Bucureşteancă, şi-a făcut şcoala la Institutul Francez, iar în 1933 debutează cu reportaje; va avea mereu colaborări cu cronici, note, dialoguri, reportaje, literatură pentru copii. A scris romane dar şi piese de teatru şi a fost redactor la edituri din Bucureşti. Debut în ronam cu Într-o gară mică, a redebutat în 1957 cu Jurnalul Aurorei Serafim, despre o dragoste neîmplinită, după care eroina se dedică educaţiei copiilor dintr-un orfelinat. Piesele de teatru sunt salvatede un dialog alert, inteligent, dezbătând iar şi iar problema adevărului şi minciunii în relaţiile interumane. A scris destule cărţi pentru copii şi tineret. A tradus din Zola, Balzac, Ibsen şi alţii.
Opera, selectiv: Într-o gară mică,  1934; Moaţa, Creaţă şi Grasu la bal,  1945; Cu Ţăndărică spre mările Sudului, 1946; Una din noi e de prisos,  1946; O javră, un câine şi un copil,  1947; Mia, Lia şi Cuţache,  1947; Una din noi e de prisos,  1947; Mache, răţoiul încălţat, 1952; Anişoara şi Chiuş-Chiuş, 1955; Paznicul florilor,1955; Hoţul din grădină,  1955; Jurnalul Aurorei Serafim, 1957; Părinţi şi copii (în colaborare cu Adriana Kiselef şi Tania Lovinescu), 1957; Seara răspunsurilor, 1958; Dragoste rea, 1960; Fiicele, 1963; Zizi şi formula ei de viaţă,  1964; Întâlnire cu îngerul,  1965; Teatru,  1971; Doamna cu ochelari negri,  1974; Sentimente şi naftalină
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Sidonia_Dragusanu
***
În ce mă priveşte, am citit la începuturile formării mele literare romanul Dragoste rea, 1960, scris onorabil, pe un subiect tezist: eroina se îndrăgosteşte de un ins acroşant, însă în fond neserios, cu comportamente de artist, însă fără autenticitate etc. Şi într-adevăr, ce garanţii morale prezenta un tânăr care se trezea spre prânz şi lăsa pe lângă pat revistele frunzărite?! Alte cărţi n-am mai citit.

Poezia zilei
ion lazu
Plânsul

Plânsul e un animal ciudat –
Cu nări preacredincioase fremătând
Pe urma adevărului.

De câte ori uit şirul jocului
Şi privesc în altă parte
Văd plânsul, câine adăstând
La poarta nenorocului.
1969, Pătârlagele-Buzău 

Fotografii de autor: Insula plopilor dispăruţi, I