miercuri, 30 mai 2012

Scriitorul zilei: Marcu Beza; consemnare Saşa Pană; poezia zilei; fotografii...

Scriitorul zilei: Marcu Beza, n. 29 iunie 1882 - d. 30 mai 1949

 
Aromân născut în Macedonia, la Vlaho-Clisura, a fost scriitor, diplomat şi academician. Unul dintre cei mai străluciţi aromâni din cultura noastră. A făcut facultatea de Litere şi Filosofie de la Bucureşti, student al unor Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga care l-au remarcat, probabil l-au şi sprijinit. A debutat în 1903 cu De la noi, în dialectul aromân şi a continuat să publice în reviste literare, în analele Academiei, în revistele de lingvistică folklor şi istorie. A iniţiat el însuşi revista Grai bum, 1906-1907 şi 1909. Din acelaşi an devine interpret la legaţia română din Londra, timp în care îşi face studiile lingvistice la Oxford, cu un doctorat. A fost cel mai important anglist al nostru în Interbelic. A ajutat traducerea romanului Pădurea spânzuraţilor, a făcut cunoscută cultura română în sfera anglistă, a studiat referirile asupra românilor în literatura engleză, a referit despre circulaţia motivelor culturale între cele două ţări, dar şi în domeniul folklorului, o idee foarte preţioasă, nu îndeajuns cercetată.. A ţinut numeroase conferinţe, ale căror texte s-au pierdut, din păcate. 
În perioada războiului revine în ţară şi pleacă pe front. Din 1920 până în 1933 este din nou consul la Londra, facilitând relaţiile dintre Bernard Shaw şi Teatrul Naţional din Bucureşti; scrie note de călătorie, este tradus în engleză. În 1925 fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Tradusese din Carlyle, Ruskin, din Shakespeare, referind despre noile puneri în scemă ale marelui Will şi opinând că opera lui este de stringentă actualitate. După care merge cu aceleaşi însărcinări diplomatice la Ierusalim, prilej pentru asiduie cercetări privind circulaţia influenţelor şi motivelor culturale-religioase între ierusalim, Balcani şi zona Mării Negre. În vremea celui de al doilea război mondial este din nou consul cultural la Londra. În tot acest timp, în afară de traduceri, de studii ştiinţifice, publică literatură: proze scurte, arhetipale, poezii în dialect aromân şi preţioase florilegii din poezia popuilară aromână..


Opera:   De la noi, Bucureşti, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, Bucureşti, 1909;• Pe drumuri. Din viaţa aromânilor, Bucureşti, 1914; Romantismul englez, Bucureşti; Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920; Zidra. Gardana. The Dead Pool, Londra - New York, 1921;
O viaţă, Bucureşti, 1921; ediţia (Doda), Londra, 1925; Ruva. Între două lumi, Bucureşti; Romanul englez contimporan, Bucureşti, 1928; Paganism in Romanian Folklore, Londra, 1928; Shakespeare in Roumania, Londra, 1931; Din alte ţări. Studii şi impresii, Bucureşti, 1933; Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, Bucureşti, 1934; Lands ofMany Religions. Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, Londra, 1934; Urme româneşti în Răsăritul Ortodox, Bucureşti, 1935; Calea destinului, Bucureşti, 1938; Cartea cu amintiri, Bucureşti, 1938; Din Anglia, însemnările unui literat, Iaşi; Vechi legături cu Anglia, Bucureşti, 1938; Necunoscuta, Bucureşti, 1939; Origin of the Roumanians, Worchester-Londra, 1941; The Roumanian Church, London, 1943; Heritage of Byzantium, Londra, 1947; Romantismul: romanul englez, îngrijită şi introducere de Andi Bălu, Bucureşti, 1999; Pe tărâmuri biblice, Bucureşti, 2000.

Poezia zilei

Marcu Beza - Căntic

Da cap luna pisti noapti,
ca galbinâ curunâ.
Dzânili cu kepturi goali
Pi la shopati si-adunâ.
Sh-tu minuta aistâ dultsi
S-avdu cărvănari pri cali
cum tut urdină sh-ma căntă
lăcrămos cu ahăntâ jeali,
di si antreabâ sh-lailji muntsâ
dishtiptats di-a lor cântari
'' Tsi au, moi, di-shi plăngu ashetsi
cărvănarlji-n calea mari?''


Ion Lazu: consemnare: Saşa Pană la MNLR- expoziţie şi simpozion al avangardei.


Luni la orele 14 (o "oră pentru pensionari", cum a numit-o Lucian Chişu), destulă lume la Rotonda MNLR, un al treilea colocviu Avangarda românească-avangarda europeană, de data asta cu o apariţie surpriză, la editura Tracus Arte - un volum pus la cale de Saşa Pană în 1947 şi care vede lumina tiparului abia acum... (N-ar fi decât 65 de ani, acolo...) Preia iniţiativa prof. univ. dr. Ion Pop, venit de la Cluj, mărturiseşte că a fost simpatizat şi ajutat efectiv de Saşa Pană într-un moment decisiv al destinului său - când îşi pregătea lucrarea de licenţă despre Ilarie Voronca, în anii 1962-1963. S.P. l-a primit cu drag în strada Dogarilor şi i-a prezentat cu generozitate nesperată arhiva Avangardei româneşti, al cărei depozitar, actant, animator, arhivar, istoric, promotor a fost în deceniile interbelice şi după aceea. De fapt îşi asigurase o poziţie centrală în mişcarea avangardistă, înfiinţând revista Unu, militând alături de Vinea şi Ştefan Roll, dar şi Geo Bogza -  mereu activ, inventiv, catalizator. "A fost sufletul mişcării noastre de avangardă, în perioada ei cea mai fertilă, reunind toate tendinţele de la noi şi europene într-un creuzet românesc". S-a exprimat în manifestele Unu, consecvent în abordările sale, a fost prieten cu toţi, un factotum - aranjând întâlnirile, evocându-i mai apoi pe principalii actanţi ai Avangardei. S-a identificat literar prin de-acum celebrele sale Prozopoeme
Pasionat arhivar, a colectat tot ce se putea, lucruri aparent insignifiante, care între timp au căpătat relevanţă. "Poet, editor, jurnalist", îl caracterizează universitarul clujean I.P., actualmente cel mai avizat cercetător al mişcării avangardiste româneşti şi nu numai. Subliniază: se reţin pentru istoria literaturii, în afară de revista Unu, alte două fapte de-ale lui Saşa Pană: în 1930 publică Urmuz, Pagini bizare, cele 8 proze, care au făcut epocă. Din păcate s-a pierdut întrega arhivă Urmuz, meditaţiile, jurnalele, variantele din care au rezultat Paginile bizare, compoziţiile sale, căci era un împătimit al muzicii. În 1934 publică poemele lui Tristan Tzara, de unde s-a putut deduce totuşi continuitatea creativă, legătura cu opera sa de tinereţe, românească.
Vladimir Pană, fiul avangardistului (cu care discutasem în antract, mulţumindu-mi pentru placa memorială, iar dna Oana Oros prezentându-i şi cadorisindu-i albumul nostru cu Case de scriitori din Bucureşti), păstrător cu sfinţenie al marii arhive din str. Dogarilor 36, face mărturisiri despre arhivă, despre ecourile actanţilor români în lume: Voronca, Fundoianu, Tzara, câţi alţii. L-a emoţionat faptul că la un moment dat, aşteptat pe un aeroport de cineva care nu-l cunoştea, nu a văzut numele său pe vreun carton, ci un tablou cu Saşa Pană...
A descoperit în arhiva tatălui două exemplare legate între coperte roşii, pe format lung: sunt şpalturile din 1948 de la Fundaţiile Regale, o antologie din texteleSsaşa Pană; ne citeşte fraze din contractul cu Editura Fundaţiile Regale, apoi textul din 1948, după abdicare, când se înfiinţase editura unică pentru literatură şi artă; i se comunica să primească înapoi şpalturile rămase în tipografie... S.P. le-a recuperat, le-a îndosariat, le-a legat şi iată că pe baza lor a apărut integrala Pană.
Mulţumeşte celor ce i-au găzduit expoziţia, dlui Ion Cristescu pentru frumoasa editare, fiului său pentru că a avut ideea să păstreze uşa dulapului de la arhivă, în momentul când dulapul a fost distrus, căci devenise el însuşi depozitar de insecte, molii, etc... (N. Tzone se entuziasmase de această relicvă, citeşte cui vrea să audă textul scris de Geo Bogza pe faţa interioară a uşii, fotografiază la nesfârşit relicva, textul mărit, mă roagă să-i fac 3-4 poze cu uşa, cu aparatul meu, cu al lui. Şi iar...)
Se distribuie în sală xeroxuri de pe aceste şpalturi. Expoziţia stârneşte un viu interes. Notez textul din afişul Unu, anul IV, martie 1931, lei 5. Colaboratori: Geo Bogza, Victor Brauner, Rene Daumal, Andre Far, B. Herold, M.H. Maxy, Corneliu Michailescu, Michonze, Saşa pană, S. Perajim, Paul Sterian, ilarie Voronca...
In sală, dintre cunoscuţi (dar şi destui neidentificaţi, poate ştiuţi din vedere, elegante doamne cărora nu le-am fost prezentat): Ioana Diaconescu, Teodora Stanciu, Eugenia Ţarălungă, Georgiana Enăchescu, Oana Oros, Mircia Dumitrescu, Petre Răileanu, Nicolae Tzone, George Corbu, Geo Şerban, Andrei Oişteanu, editorul Ion Cristescu şi nelipsit, inepuizabil, fotograful Dan Vatamaniuc.


Geo Şerban. Mircia Dumitrescu, Ioan Cristescu