sâmbătă, 5 mai 2012

Scriitorul zilei: George Uscătescu; consemnări: "Identităţi" - vernisaj şi concert;; poezii; fotografii


Scriitorul zilei: George Uscătescu, n. 5 mai 1919 - d. 11 iunie 1995

 
Din părinţi învăţători, s-a născut la Creţeşti, lângă Târgu-Cărbuneşti, jud Gorj, a făcut şcoala primară în comuna natală, a mers apoi la liceul din Tg. Jiu, absolvit în 1937 şi a urmat Literele, Filosofia şi Dreptul în Bucureşti. În 1940, remarcat de N. Iorga,  primeşte o bursă în Italia, unde obţine trei doctorate strălucite, iar din 1943, datorită războiului civil din Italia, se stabileşte în Spania, parcurgând o exemplară carieră universitară la Madrid, urmându-i la catedră lui Ortega y Gasset şi lui Eugenio D'Ors, apoi la Barcelona, Valencia şi Santander. A predat la universităţii europene şi de pe continentul latino-american, a devenit profesor onorific la nu mai puţin de 11 universităţi din lume.
Debutul cu poezii în 1939. A înfiinţat revista Destin în care şi-au publicat contribuţiile marii noştri oameni de cultură din exil: Grigore Gafencu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ştefan Baciu etc.
S-a remarcat ca om de litere, poet şi eseist, dar şi ca filosof al culturii, sociolog, politolog, publicând sute de lucrări, scrise în spaniolă, italiană, franceză, germană, traduse apoi în engleză, portugheză şi greacă, despre filosofi ai antichităţii sau ai Evului Mediu şi, în mod foarte eficient contribuind la cunoaşterea în toată lumea a operei lui C. Brâncuşi, pornit de pe meleaguri gorjene. Excelenţa studiilor sale a fost răsplătită cu cele mai prestigioase premii spaniole: Premiul lumii latine, Paris,1957, Premiul Unităţii europene, Roma, 1964, Premiul Naţional de Literatură din Spania, 1970. După 1989 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Îi fuseseră publicate, înainte de 1989, trei tratate: Erasmus, Brâncuşi şi arta secolului, Ontologia culturii.
Un spirit universal, pe cât de românesc "în cuget şi simţire", prezentat ca atare de Zoe Dumitrescu-Buşulenga (este şi ziua domniei sale astăzi!) şi de Constantin Noica. Nu îndeajuns cunoscut în cultura noastră, şi care merită a fi re-descoperit, frecvantat, urmat...
Citeşte mai mult: http://www.judetulgorj.info/personalitati-gorj/74-george-uscatescu.html
 http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Usc%C4%83tescu
 http://agonia.ro/index.php/article/234308/index.html

Poezia zilei
Ion Lazu: Omul

Uneori să tragă cu urechea
La cântecul înfiripat în piept.

Din multa alergare să se oprească 
uneori
Să asculte, să privească
să aştepte
Şi, din orice, să se bucure.

Şi din orice, ca de un dar osebit,
Ca de un hatâr nemaisperat –
Să se bucure.

august 1988

ion lazu: Consemnare: O nouă acţiune a Fundaţiei Principesa Margareta a României.
Mai acum vreo lună (iar mai precis în seara de Florii), scriam aici cu entuziasm despre Concertul de Gală de la Ateneul Român, realmente un eveniment al vieţii muzicale bucureştene, cu aportul unor străluciţi tineri interpreţi români din ţară şi din străinătate, sub bagheta magică a dirijorului Christian Badea. Accesaţi: http://ilazu.blogspot.com/2012/04/scriitorul-zilei-alexandru-kiritescu.html
Ieri, la 17:30 am participat, la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu din Bucureşti, la vernisajul unei expoziţii de grup a unor foarte Tinere talente, liceeni sau studenţi, artişti plastici sau muzicieni în devenire (pe scări şi pe holurile Bibliotecii se mişcau în freamăt juvenil acei "suavi lungani" la care se referea Nichita Stănescu, acele serafice adolescente boticelliene...), prezenţi în număr mare, secondaţi de colegi, de profesori şi îndrumători, ei înşişi foarte emoţionaţi, în aşteptarea marii provocări a debutului. Iar la 18:00 urma să se desfăşoare, în sala Mircea Eliade, concertul celor mai noi opt bursieri muzicieni ai Fundaţiei. Înţelegem că au loc selecţii foarte riguroase în urma cărora tineri foarte talentaţi dar provenind din familii fără cine ştie ce mijloace de a-i susţine întru desăvârşirea înzestrării lor, primesc sprijin sub formă de burse, de-alungul unui an calendaristic: fonduri, instrumente muzicale, săli de studiu, profesori-îndrumători, posobilitatea de a participa la concursuri muzicale internaţionale. 
Urcăm la etaj unde dna Ileana Dana Marinescu, artist plastic de bun renume, ne-a vorbit cu devoţiune despre menirea de mentor al tinerelor talente întru artele vizuale şi a prezentat câteva dintre cele mai izbutite lucrări grafice ale bursierilor. Am coborât la sala Eliade şi am asistat la nu mai puţin de opt prestaţii muzicale de frumoasă ţinută interpretativă, marcate de talent şi ardoare tinerească. O impresie cu totul aparte au făcut solistele vocale Diana Alexe cu un lied de Mozart şi Cosmina Stancu, două voci ample, minunat timbrate, pe cât de diferite una de alta,  precum temperamentele celor două tinere de real talent; excelentă a fost prestaţia lui Mircea Dumitrescu, 14 ani, la vioară, într-un fragment din Concertul nr 3 de Saint-Saens. Un talent de mare pregnanţă, cu stăpânirea deplină a mijloacelor de exprimare muzicală, nerv, strălucire a atacului, în două cuvinte, o nouă speranţă muzicală în violonistică, căreia i se poate prevedea o frumoasă carieră.   Bună impresie au făcut şi Denisa Mirică, Irina Barbu, Mladin Nicon, abordând cu tot curajul partituri de mare exigenţă, în curs de perfecţionare a interăretării. Sunt exact progresele ce se pot obţine sub o subtilă îndrumare profesorală.
O după-amiază de frumoase elanuri juvenile, în care ardoarea şi talentul s-au însoţit cu truda pe partitură şi cu strădania de a ajunge la performanţă. Este marele pas, pe cale de a fi făcut. Prospeţime şi dorinţă de înălţare spirituală. Dincolo de faldurile marilor draperii, dincolo de vitraliile din ogiva sălii, prin cele două ferestre deschise, înviora partiturile însuşi Ariel-primăvăratecul. Iar un nuc tânăr din grădina Bibliotecii îşi fremăta în sine bogăţia frunzarului, darnic cu mireasma amăruie a esenţelor sale de Silvan.