sâmbătă, 10 decembrie 2011

scriitorul zilei: Ion Chinezu, poezii, fotografii

Noi suntem stelele... (Poezia zilei):

ion lazu: Poezia însă
                         Lui Georges Astaloş

Aşa cum nu poţi muta pe cer norul

Uşorul

Decât intrând în casă, trăgând storul

Aşa cum nu poţi schimba direcţia vântului

Decât rotindu-te cu ochii închişi

Aşa cum nu poţi face din noapte zi

Decât turnând catran

La rădăcina Timpului

Aşa cum nu poţi face din viaţa ta

Măcar un rând coerent –

Poţi însă muta muntele din loc

Poţi întoarce râul din cale

Poţi smulge copacul şi să

Pleci cu el la spinare.

10 iulie 1984
(din volumul Poemul de dimineaţă, 1996)


Scriitorul zilei: Ion Chinezu, n. 15 august 1894 - d. 10 decembrie 1966
   

 Născut la Sântana de Mureş din familie de ţărani, cu liceul catolic făcut la Tg. Mureş, urmat de Facultatea de teologie de la Blaj, Ion Chinezu pare ilustrarea la vârf a unui destin de intelectual ardelean din interbelic. A urmat Literele la Budapesta dar le-a încheiat la Bucureşti, luându-şi licenţa în 1920. Sfârşitul primului război mondial şi Unirea şi-au spus cuvântul.  Colaborator al lui Sextil Puşcariu, s-a ocupat de literatura din Transilvania, inclusiv cea a celorlalte naţionalităţi, convins că scriitorul român nu se va putea afirma convingător decât într-un context în care nu sunt neglijate celelalte literaturi din zonă. Doctoratul în 1930 cu teza: Aspecte din literatura maghiară ardelenească. O bursă de studii la Paris, 1930-1932. A tradus masiv din literatura maghiară, cei mai importanţi scriitori, dar şi din germană (Th. Mann, Casa Budenbrook).
Din 1940 s-a mutat la Bucureşti, menţinând legături cu scriitorii ardeleni. A desfăşurat o bogată activitate de ziarist, critic literar, cercetător şi traducător, în paralel cu cea didactică. În 1969 i-a apărut postum volumul Pagini de critică, în îngrijirea lui Ion Negoiţescu.  De altfel corespondenţa cerchiştilor îl are mereu în atenţie. Le fusese multora profesor, îndrumător şi sprijin la greu. Când am dorit să-i pun o placă memorială, nu am putut afla de la Uniune adresa lui I.C. Nici din cercetările la Biblioteca Academiei. Apelând la ajutorul dnei Regman, mi-a spus că nu-i cunoaşte adresa bucureşteană; însă Cornel Regman îl vizita des, îi acorda un respect special şi îl considera unul dintre mentorii săi. Locuia undeva dincolo de Statuia Aviatorilor. Credea că ar trebui să-l întreb pe Ion Horea, "care are o memorie redutabilă" sau pe Ion Brad, care s-ar putea să-şi amintească, locuind cam în acelaşi cartier. Între timp, contactând Filiala Cluj a USR, mi s-a comunicat că se cunoaşte adresa lui Ion Chinezu din Cluj şi este avut în vedere pentru o placă memorială. Dar lucrurile au rămas, mi-e teamă, la stadiul intenţiilor. Sunt încredinţat că Ion Chinezu, devotat literaturii române, a făcut tot ce depindea de el pentru propăşirea acesteia.  Că noi, de acum, nu mai suntem în stare să ne arătăm recunoştinţa, asta e altă poveste... Povestea timpurilor neaşezate pe care le traversăm.


ion lazu: Din fereastră de la noi...