ANUNȚ: Duminică, 6 decembrie, la orele 11:00 la sala Euterpe, o nouă emisiune televizată: ILINCA DUMITRESCU ȘI INVITAȚII EI, scriitorii Lidia Lazu, Claudia Voiculescu și Ion Lazu. Noi apariții editoriale, premii, un recital de poezie din marii lirici ai literaturii române. Vă așteptăm cu mare drag. Lidia și Ion Lazu
4 decembrie: Vasile Baghiu, n. 5 dec. 1965
Dintr-o familie de ţărani din satul Mastacan, comuna Borleşti, jud. Neamţ, - tatăl său, Vasile Gh. Baghiu a făcut 6 ani de prizonierat în URSS, iar după revenirea în ţară, lucrând ca tăietor la Pădure, a întemeiat o familie şi a scris o relatare despre prizonieratul său, apărută abia în 1998, dar din care au fost publicate nenumărate fragmente prin reviste precum Memoria şi citită aproape integral la postul de Radio Europa liberă: Prizonier în URSS.
Viitorul poet a făcut şcoala primară în comuna natală, apoi o şcoală tehnică sanitară, lucrând ca asistent medical, inclusiv într-un sanatoriu TBC, dar şi în clinici de psihiatrie. În 2008 a terminat studiile medicale universitare şi îndeplineşte diverse funcţii de conducere în domeniul de specialitate.
A debutat cu poezii în 1983, în revista băcăuană Ateneu, apoi şi în Amfiteatru, încurajat de Constanţa Buzea, în Familia, la recomandarea Anei Blandiana; a citit în cenaclurile literare ale lui Mircea Martin şi în colocviile de poezie ale lui Laurenţiu Ulici. Membru al USR şi al Penclub, a beneficiat de diverse burse de creaţie în ţări ale Europei. Tradus în numeroase limbi, prezent în antologii străine, dar şi româneşti. Redactor şi redactor şef la revista Antiteze, al unei reviste despre viaţa sănătoasă, Modus vivendi, prezent cu numeroase poeme, articole de critică literară, rubrici de eseuri în reviste de prestigiu din ţară, participant la colocvii internaţionale. Autor a numeroase volume de poezii, a unuia de proză scurtă şi a două romane.
Opera literară: Gustul înstrăinării (poeme, Ed. Timpul, Iaşi, 1994); Rătăcirile doamnei Bovary (poeme, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996); Febra (poeme, Ed. Panteon, Piatra Neamţ, 1996); Maniera (poeme, Ed. Pontica, Bucureşti, 1998); Fantoma sanatoriului (antologie de poeme, Ed. Vinea, Bucureşti, 2001); Himerus Alter în Rheinland (poeme, Ed. Vinea, Bucureşti, 2003); Punctul de plecare (proză scurtă, Şaisprezece transcrieri, Ed. Compania, Bucureşti, 2004); Ospiciul (roman, Ed. Vinea, Bucureşti, 2006; premiul Uniunii Scriitorilor - filiala Iaşi); Cat de departe am mers (poeme, Ed. Limes, Cluj Napoca, 2008); Magia elementară (poeme alese, Ed. Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011); Gustul înstrăinării (antologie de poeme, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2011); Depresie (poeme, Ed. Limes, Cluj Napoca, 2012); Planuri de viaţă (roman, Ed. Polirom, Iaşi, 2012)
Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Baghiu
vasilebaghiu.blogspot.com/
Poezia zilei, Vasile Baghiu
Intâmplare
Ieri m-am intalnit cu poezia
pe malul plin de pietre al Loch Long.
Locul era pustiu si cred
ca ea se simtea bine asa cum era, neglijata si uitata
printre bucati de lemn si alge uscate.
Banuiam eu chiar mai demult
ca poezia nu este ceva scris pe hartie,
dar acum aveam proba.
Valurile, ca de mare adevarata,
briza marina, pescarusii,
vantul insistent care aducea gramezi de nori
si ii purta mai departe
(ca intr-un film rulat cu viteza)
si inca alte amanunte nu prea usor
de descris,
toate m-au facut s-o recunosc de la distanta.
Aveam camera la mine, asa ca
am facut mai multe poze (la o rezolutie
inalta, ca de fiecare data cand vreau
sa lucrez un pic mai artistic),
ca sa-i impresionez mai tarziu pe prieteni,
pentru ca stiam ca nu ma vor crede.
Seara, cand am downloadat imaginile,
pe monitor nu a aparut nimic clar.
M-am resemnat atunci cu tristete, iar astazi
ma multumesc sa scriu aici.
Sunt insa absolut sigur ca ieri
m-am intalnit cu poezia.
pe malul plin de pietre al Loch Long.
Locul era pustiu si cred
ca ea se simtea bine asa cum era, neglijata si uitata
printre bucati de lemn si alge uscate.
Banuiam eu chiar mai demult
ca poezia nu este ceva scris pe hartie,
dar acum aveam proba.
Valurile, ca de mare adevarata,
briza marina, pescarusii,
vantul insistent care aducea gramezi de nori
si ii purta mai departe
(ca intr-un film rulat cu viteza)
si inca alte amanunte nu prea usor
de descris,
toate m-au facut s-o recunosc de la distanta.
Aveam camera la mine, asa ca
am facut mai multe poze (la o rezolutie
inalta, ca de fiecare data cand vreau
sa lucrez un pic mai artistic),
ca sa-i impresionez mai tarziu pe prieteni,
pentru ca stiam ca nu ma vor crede.
Seara, cand am downloadat imaginile,
pe monitor nu a aparut nimic clar.
M-am resemnat atunci cu tristete, iar astazi
ma multumesc sa scriu aici.
Sunt insa absolut sigur ca ieri
m-am intalnit cu poezia.
Alţi scriitori:
Natalia Negru, n. 1882
Paul Drumaru, n. 1938
Zaharia Stancu, m. 1974
Dinu Pillat, n. 19 noiembrie 1921 - d.5 decembrie 1975
Mihai Celarianu, n. 30 iulie 1893 - d. 5 decembrie 1985
Leonid Dimov, n. 11 ianuarie 1926 - m. 1987
Ion Lazu: o filă de Jurnal american, 2008
9 mai, continuare: Vom pleca la Universitatea Northridge (CSUN) şi ne vom plimba prin campus preţ de vreo oră, până se eliberează Ileana. Ne plasează la nişte mese afară, în campus, cu pălării galbene, la o bere. Ne mişcăm încoace şi încolo, pe alei, printre nişte copaci foarte decorativi, cu inflorescenţe movii, gen salcâmul japonez, voi afla cum se numeşte (Jaharanda), Ileana pare să aibă o poftă insaţiabilă de a explica, de a face înţelese toate aspectele vieţii americane – de parcă ar avea reprezentarea vie a perioadei când ea însăşi ar fi vrut să ştie, să i se explice... Mulţi palmieri, aici parcă mai statuari şi mai decorativi ca oriunde. Apoi vine Ileana şi ne face să asistăm la o oră a ei de curs. Multe lucruri insolite. Pentru un cursant student surdomut, există un angajat special, care se plasează lângă profesor, în faţa studentului deficitar şi în explică prin semne tot ce se predă la catedră. Un adevărat spectacol, chiar acest aspect. Dar insul care mimează dă semne de oboseală, atunci vine lângă el o înlocuitoare şi continuă, şi tot aşa, cei doi angajaţi se schimbă între ei de câteva ori. Până la sfârşitul orei. Aflăm apoi că respectivul handicapat e de-o inteligenţă deosebită, la sfârşitul predării, el este singurul care are de pus întrebări, semn că a fost foarte pe fază, angajatul traduce profesoarei întrebările şi studentului explicaţiile la întrebări. Ca să nu mai spun că în sală se aflau, între cei vreo 25 de cursanţi, absolut toate rasele lumii, cele cinci sau şi mai multe.
Ion Lazu: o filă de Jurnal american, 2008
9 mai, continuare: Vom pleca la Universitatea Northridge (CSUN) şi ne vom plimba prin campus preţ de vreo oră, până se eliberează Ileana. Ne plasează la nişte mese afară, în campus, cu pălării galbene, la o bere. Ne mişcăm încoace şi încolo, pe alei, printre nişte copaci foarte decorativi, cu inflorescenţe movii, gen salcâmul japonez, voi afla cum se numeşte (Jaharanda), Ileana pare să aibă o poftă insaţiabilă de a explica, de a face înţelese toate aspectele vieţii americane – de parcă ar avea reprezentarea vie a perioadei când ea însăşi ar fi vrut să ştie, să i se explice... Mulţi palmieri, aici parcă mai statuari şi mai decorativi ca oriunde. Apoi vine Ileana şi ne face să asistăm la o oră a ei de curs. Multe lucruri insolite. Pentru un cursant student surdomut, există un angajat special, care se plasează lângă profesor, în faţa studentului deficitar şi în explică prin semne tot ce se predă la catedră. Un adevărat spectacol, chiar acest aspect. Dar insul care mimează dă semne de oboseală, atunci vine lângă el o înlocuitoare şi continuă, şi tot aşa, cei doi angajaţi se schimbă între ei de câteva ori. Până la sfârşitul orei. Aflăm apoi că respectivul handicapat e de-o inteligenţă deosebită, la sfârşitul predării, el este singurul care are de pus întrebări, semn că a fost foarte pe fază, angajatul traduce profesoarei întrebările şi studentului explicaţiile la întrebări. Ca să nu mai spun că în sală se aflau, între cei vreo 25 de cursanţi, absolut toate rasele lumii, cele cinci sau şi mai multe.
Va urma
Ion Lazu: În campusul de la CSUN, cu pictorul Jerry McDaniel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu