sâmbătă, 12 decembrie 2015



Scriitorul zilei, 12 decembrie: Marin Bucur, n. 12 dec. 1929 - d. 5 febr. 1994

       

Dâmboviţean din comuna Podul Rizii, a făcut liceul Ienăchiţă Văcărescu din Târgovişte, apoi Filologia de la Universitatea din Bucureşti, fiind reţinut încă din ultimul an 1952-1953 ca asistent de G. Călinescu, acesta angajându-l şi la Institutul de istorie Literară şi Folclor, unde a desfăşurat o largă activitate, ajungând şef de sector şi de unde a  pornit în eternitate. Un interimat 1962-1966 de redactor la Luceafărul, în echipa Eugen Barbu. Trece un doctorat cu C. A. Rosetti. Perfecţionări de studii la Moscova, Paris, Berlin. Participări la sesiuni ştiinţifice la nivel european. Va iniţia şi conduce seria de Caiete critice Mihai Eminescu, între 1972-1985, şase volume.
Debutase publicistic în 1950, în Viaţa românească, iar editorial în 1966, însă nu cu studii de istorie literară, ci cu un roman: Zi de vară până-n seară.  A mai publicat şi alte lucrări de imaginaţie, printre care La apa Vavilonului. A colaborat la nenumărate reviste literare din ţară şi din străinătate, a îngrijit şi prefaţat ediţii: din Camil Petrescu, Magda Isanos, Dinicu Golescu, Ion Ghica, Anton Bacalbaşa, Liviu Rebreanu. A scris studii de biblioteconomie românească şi franceză: Documente din arhivele franceze privitoare la români. A publicat monografii: Ovid Densusianu, C. A. Rosetti, aceasta completată cu publicarea Jurnalului, apoi a Corespondenţei cu Maria Rosetti. La fel a procedat în cazul lui I. L. Caragiale (ca de altfel şi în cazul Blaga), reluând cercetarea documentelor, întocmind o biografie, urmărind destinul textelor şi acreditând ideea că viaţa lui I. L. Caragiale este o altă operă a marelui dramaturg. A coordanat câteva lucrări de sinteză ale Institutului, a publicat lucrarea de siteză Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Nu numai de aici, dar din tot ce a publicat se degajă ideea abordării istoriei literaturii după modelul călinescian; a cultivat de asemenea eseul critic, studiul comparatist. A mai îngrijit ediţii din Tocilescu, Artur Gorovei, Ovid Densisianu. Un cercetător cu mare deschidere, unul dintre istorici literari de primă linie. În 1998 biblioteca din Sălcioara, Podul Rizii a primit numele lui Marin Bucur. (Un coleg de institut, istoricul literar Ioan Scurtu, m-a abordat cândva, doritor să-i punem o placă memorială lui M.B., la o adresă din Piaţa Gării de Nord, unde locuia la bloc - Cu acea ocazie am aflat că era soţul poetei Victoria Ana Tăuşan, supravieţuitoare. -. Dar deja venise criza, am fost nevoiţi să sistăm proiectul plăcilor memoriale. ..)
Opera:   Zi de vară până-n seară, Bucureşti, 1966;• Ovid Densusianu, Bucureşti, 1967;• C.A. Rosetti. Mesianism şi donquijotism revoluţionar, Bucureşti, 1970;• Lucian Blaga. Dor şi eternitate, Bucureşti, 1971;• La apa Vavilonului, Bucureşti, 1971;• Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu, Bucureşti, 1973;• Poezie. Destin, dramă, Bucureşti, 1982;• B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliştile poeziei, Bucureşti, 1985;• Opera vieţii. O biografie a lui I.L. Caragiale, vol. I-II, Bucureşti, 1989-1994, vol. III: I.L. Caragiale. Lumea operei, ediţie îngrijită de Ştefan Ion Ghilimescu, Piteşti, 2001.

Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Marin_Bucur



Alţi scriitori:
Tudor Octavian, n. 1939
Felix Aderca, n. 26 martie 1891 - d. 12 decembrie 1962.



Ion Lazu - O pagină de Jurnal american, 2008




Duminică 11 mai 08, ziua recitalului de la Palm Springs. Aseară la orele 18:00 fuserăm invitaţi la familia preot Gabriel Liviu şi Titiana Popa care locuiesc în acelaşi cartier cu noi, se ajunge prin Ave Landau. Dăm jos cadourile, care era cât pe ce să le uităm acasă, mereu în tensiune, căci Ileana e prinsă în problemele de la sfârşitul anului universitar, încă netranşate. Ne primesc în prag şi destul de repede vedem casa, grădina, o locuinţă foarte încăpătoare. Au două fete adolescente, Ioana şi Maria, cărora le dăm cărţi cu autografe, iar cea mare ne citeşte două poezii scrise în engleză. Reiese că ea gândeşte în engleză şi a avut deja câteva colaborări cu articole. Ileana o întrebă dacă n-ar putea scrie unul pentru Meridianul românesc, căci cunoaşte lumea de acolo, însă nu-i poate promite nimic sigur. Îi dau preotului Veneticii, dar și Friza potecaşilor cu explicaţii şi aflu că dna Titiana este din Cernişoara, de unde o discuţie despre satele vecine, bisericile de acolo şi trovanţii de la Oteşani-Gresarea. Am lucrat preţ de 15 ani aproape numai în judeţul Vâlcea. Vedem multe icoane de-ale ei, pe lemn şi pe sticlă, prezentate pe la diverse expoziţii, dar şi alt gen de picturi, şi o colecţie de stampe, apoi şi un imens panou japonez, în sidef pe lemn negru, superb; şi reiese că piesele au rămas de la precedentul proprietar al casei.
Ei sunt aici de doar 4 ani şi ce au realizat aici stârneşte o intensă invidie a conaţionalilor. Ambii par  inşi de aleasă factură umană, el a fost de câteva ori la Muntele Athos, ştie pe dinafară toată istoria acelor locuri sfinte, cu faze de înflorire şi decădere,  ne livrează ani, cifre, voievozi care au ajutat sau chiar au ridicat din temelii lăcaşuri mănăstireşti. Dar că acum totul e sub control grecesc şi nu li se dă nicio şansă călugărilor ortodocşi din celelalte ţări. Mă întreabă din ce parte a Basarabiei vin, şi spune că în vremea studenţiei a stat în gazdă şi s-a ataşat mult de familia lui Arcadie Plămădeală, şi ei basarabeni din Străşeni (vezi Lena din Străşeni, capitol din Veneticii,2). Oameni de aleasă factură intelectuală şi de mare omenie. El este fiu de preot (Costache) cu voce excepţională, cunoscut ca atare, preot arestat chiar în ziua nunţii sale, prevenit/ameninţat fiind de un fost coleg de şcoală primară, acum preşedinte al sfatului popular, să nu se însoare cu fiica preotului din Titu. Şi aşa ai tu bube multe. Adică fusese la ţărănişti. Arestat în 1950 şi a făcut două rânduri de puşcărie. După care nu l-au reabilitat şi nici nu s-a putut angaja decât ca necalificat, asta până s-a revăzut, la sărbătoarea de 30 de ani de la absolvirea teologiei cu L. Plămădeală, care l-a repus în drepturi şi i-a dat parohie.
Va urma





Seara editurii Betta la Sala Calderon: Irina Constantinescu (Exerciíi de respiratíe) si Petru Solonaru (Androgin)


Lucian Gruia, Aureliu Goci, N. Rosu, Irina Constantinescu, Petru Solonaru, Coman Sova, Florentin Popescu