ATENȚIONARE: Începând de mîine voi posta pe blog imagini de la Sărbătoarea poeticească de la Chișinău _ Orheiul Vechi, 24-27 sept. 2025.
De asemenea voi posta copertele cărților primite cu autograf și câteva poezii selectate.
Scriitorul zilei: Grigore Hagiu, n. 27 sept. 1933 - d. 1 februarie, 1985
Dintr-o familie de ţărani, s-a născut la Tg. Bujor, lângă Galaţi, a făcut şcoala primară în satul natal, liceul la Bucureşti, s-a înscris la Institutul de Cinematografie; eliminat după un an, devine student la Filologia bucureşreană, secţia germană. Va fi redactor la Drum nou-Galaţi, apoi la Gazeta literară şi la Luceafărul. Debutase ca licean, în 1950, redebutat în 1952 la Tânărul scriitor; debutul în volum, 1962, cu Autoportret în august, versuri plătind tribut poeziei aliniate a acelor vremi. Se va detaşa în Sfera gânditoare, 1967, optând pentru o lirică de introspecţie, a somnului şi "visului din vis", dar şi cu referiri insolite la realitatea imediată.
În prima tinereţe a format un cuplu de zile mari cu poeta Vera Lungu, apoi s-a căsătorit cu poeta ardeleancă Ana Mureşan, cu ascendenţe memorandiste (care, şocată, a părăsit ţara la câteva săptămâni după dispariţia poetului). Considerat ca făcând parte din generaţia şaizecistă, a resurecţiei poetice, colegii săi de drum i-au apreciat nu doar talentul (mi-l aminesc pe Ilie Constantin enumerându-l printre marile speranţe ale poeziei tinere din acel moment), ci şi delicateţea, spiritul lipsit de agresivitate, generozitatea, înţelepciunea, tactul şi umorul. A frecventat intens boema literară a vremii, în nesfârşite reprize dionisiace, cu Velea, Pucă, Petre Stoica, Fănuş Neagu, Mircea Micu, Virgil Mazilescu; încă de la debut a format un grup elitist împreună cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Breban şi Matei Călinescu, acesta prefaţîndu-i şi primul volum. Antologii din poezia acestui "boier al literelor romîneşti", cum îl numeşte Petre Stoica, tot aşa cum s-a ocupat de editarea poemelor sale, în ultimii săi ani de viaţă, celălalt poet suprevieţuitor al grupului, Cezar Baltag, cu care la început a împărţit un demisol pe str. pictor Stahi. A iubit artele frumoase (sora lui, pictoriţa Gina Popa i-a ilustrat câteva volume) şi a scris despre spectacole de teatru, despre vernisaje, ateliere de artă, muzee din Bucureşti, deţinător al unei rubrici de specialitate, texte reunite apoi în volumul Bucureştiul artistic, 1984.
Poetul a murit într-o noapte din cumplita iarnă 1985, încercând să se încălzească la aragaz...Gazele s-au oprit, au pornit din nou, după ce poetul adormise, asfixiindu-l , altfel o cruce de bărbat...
O şcoală gimnazială din Tg. Bujor îi poartă numele, un festival de poezie la Galaţi şi în târgul natal îi omagiază poezia.
Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Hagiu
http://petrestoicaremembernecesar.blogspot.ro/2011/05/grigore-hagiu.html
http://www.memoria.ro/index.php?location=view_article&id=1123
http://www.bvau.ro/manifestari/2010/0200/grigore_hagiu.pdf
http://www.crispedia.ro/Grigore_Hagiu
Poezia zilei, Grigore Hagiu
Sămânţă de stele
Din nou să punem ordine în gânduri,
să mai gândim odată ce-am gândit
cu un cuvânt mai lin şi-ncetinit,
dând loc priveliştii de printre rânduri.
Din tot ce inima mi-a dovedit
un ram, un spic să scot la vârf de cânturi,
mormane de păduri şi de pământuri
înalte-n urma mea am cheltuit.
Să fie limpede acum foşnirea,
să fi înduplecat încremenirea
cu-o patimă, cu-o linişte, c-un dor ?
Pe sus cocoarele urmându-şi firea
şi-n ceruri largi vâslind nemărginirea
îmi par şi azi sămânţa stelelor !
Portret uitat
în nemişcare
vag îngîndurată
numai poteca pe care stai
alunecă departe
şi te trezeşti în bătaia de raze
cum te-ai izbi deodată
de marmora afroditei
frumoasa cea fără de braţe
sînt împăcate
subţirimile toate
cuvântul şi gândul
oasele tale încap
în două trestii de lac
pe care le scutură vîntul.
Alţi scriitori:
Crina Bocşan Decusară, n. 1941
Ion Biberi, m. 1990
Gellu Naum, m. 2001
Iustin Panţa, m. 2001
Ion Biberi, m. 1990
Gellu Naum, m. 2001
Iustin Panţa, m. 2001
Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2007
9 nov. 2007, continuare: Dacă am fi puşi să scriem despre toate prieteniile noastre dintr-o viaţă, cu spaimă şi jale ne-am da seama că nu avem la îndemână decât un caz-două, mai rar vreo 4-5. O dovadă în plus cât de greu este să construieşti o prietenie. E mai lesne să scrii 5-10 cărţi decât să întemeiezi o prietenie-două? Spre a treia parte a vieţii, constaţi că unii dintre colegii de-o viaţă se îndepărtează de tine fără echivoc şi fără regrete – şi înțelegi cu tristețe că a fost vorba de o însoţire conjuncturală, de oportunitate, în lipsă de altceva: asta îţi induce un fel de neputinţă şi o amărăciune greu de reprimat. În rest, pe mulţi dintre cei cu care ai fost apropiat ţi-i răpeşte moatea – mai înainte de a apuca să le spui lucrurile cele mai importante – în cazul meu Mircea Ciobanu, D. Alexandru, C. Popovici, Petrică Lungu, Sile Stănescu – şi te trezeşti fără veste stingher şi cărunt de-a binelea, printre străini care te privesc cu animozitate: ăsta cine mai e şi de ce mai încurcă lumea?!. Așa că ești gata să faci gesturi exagerate, să umpli cumva un timp ostil şi fără devenire.
Cei de la Bibl. Jud. Galaţi ne
trimit afişul pentru recitalul Lidiei, îl retrimit cu mici modificări. Ileana
Costea va merge la Las Vegas, va vorbi acolo cu cei interesaţi. La ICR NY o
doamnă Oana Radu foloseşte în convorbirea telefonică stilul obstrucţionist,
discreţionar. Asta descurajează orice iniţiativă culturală. În nota tuturor
celor de pe la ambasade, legaţii, consulate care încearcă să scape de tine, să
te demobilizeze, român aflat în altă ţară,
unde el este reprezentantul nostru, al meu, al Lidiei. Mii de oameni vin
de la mii de km ca să se programeze la consulatul din Italia, Spania, SUA, vin
din nou peste 1-2 luni şi stau ore în şir la cozi, plătind apoi 90 euro pentru
un act – şi la atâţi bani plătiţi, consulatul nu pune la ghişeu decât un
funcţionar, care desigur se arată excedat. De ce nu pun 10 funcţionari, la
banii care se adună de la puhoiul de solicitanţi?
10
nov. 07. Aseară, telefon de la Greta Dinescu; ieşind la
pensie, la 70 de ani, a făcut o criză din care cu greu a ieşit, după câteva
luni. Încerc să-i strecor că abia după pensionare m-am putut ocupa cu adevărat
de ale mele. Zice: dar ăsta e domeniul tău. Cu înţelesul că ea, care s-a ocupat
de cercetare științifică, rămâne în aer. Se pare că a pus prea mare temei pe
cariera ei ştiinţifică, pe doctoratul ei, pe faptul că era şefa unui grup de
cercetare etc., iar acum simte că totul s-a sfârşit. Să sperăm că şi în viaţa
ei vor surveni surprize bune, e posibil orice. Îi trimit pe net vreo 8
filmuleţe cu frumuseţi din toată lumea. Spre mirarea mea, văd că aveam mailul
în calculatorul meu, iar eu lucrez pe al lui A, când e vorba să trimit ceva. Îi
trimit Gretei şi coperta Himerei, pentru
că mă întrebase ce carte mai scot. Dă telefon Victor Stoleru, a citit cu
interes Sălbaticul vrea să-mi mai dea
altă carte de-a lui, Reliefuri literare, evocări de la Vianu încoace.
11
nov. 07. Îi chemasem pe net la recital pe Edy, Mariana
Lungu, Greta, nu apare niciunul. Aseară
vorbesc cu V. Râpeanu şi Ion Brad, f. entuziasmaţi de recital. Îi spun lui IB,
care se mirase că venim mereu la Ilinca: Lidia a dat un recital cu Ilinca pe
texte de Bacovia. Se arată impresionat. Iar VR de programul Plăci memoriale. La
metrou, Claudia Ilie despre Ion Sofia Manolescu, căruia îi făcea injecţii în
ultima perioadă. Mare crai, ceea ce n-aş fi bănuit să mă tai, exclamă sora medicală și poetă totodată. Replica mea: Dar parcă
talentul i-l bănuiai? Alde Geo Dumitrescu şi ai lui îl puneau să stea în cap şi să execute alte figuri pe care ISM le ştia de la circ. O mînă de omuleț urgisit... de unde să-i bănuiești virtuțile?!
Va urma
Ion Lazu: Fotografii din Basarabia natală., I.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu