Scriitorul zilei : Cornel Ungureanu, 3 august 1943                                                         

        

    Fiu al unui notar, s-a născut la Lugoj, a făcut şcoala elementară la Zăgujeni, jud. Caraş-Sevenin, liceul la Caransebeş, apoi studiază la Filologia din Universitatea timişoreană, secţia română-germană, absolvită în 1965; va fi pentru scurt timp profesor, secretar literar la Teatrul timişorean, apoi redactor la revista Orizont, iar din 1990 redactor şef-adjunct şi profesor universitar. Îşi luase doctoratul în 1984 cu tema Vasile Voiculescu. Debutase cu cronici în Scrisul bănăţean, 1962, afirmîndu-se ca un fin observator al vieţii literare a momentului; abia în 1975 reuneşte multe dintre textele sale în volumul La umbra cărţilor în floare, titlu foarte bine ales, sugestiv, cu referire specială la critica literară a vremii. Orizontul lecturii se lărgeşte mereu, lucru sesizabil în volumul Proză şi reflexivitate, 1977 şi în următorul Contextul operei, care ne prezintă un critic literar frenetic, foarte bine informat în variate aspecte ale literaturii, dezinvolt, independent în opţiuni, afirmându-şi opiniile cu fermitate şi francheţe, însă nu fără maliţie şi spirit polemic, atent la contextul în care s-a născut opera, prin cercetarea inclusiv la textelor memorialistice etc. Atent şi la subtextul operei, la magia scriiturii. Lucru vădit chiar prin alegerea subiecţilor: Vasile Voiculescu, Ştefan Bănulescu, D. R. Popescu.

C.U. îmbină în mod personal critica literară propriu-zisă cu istoria literară şi cu referiri la persoana autorului studiat - un stil foarte personal, care îl individualizează în peisajul criticii româneşti. Este interesat şi de literatura din ţările învecinate, cele din Europa centrală: Hasek, Vasko Popa etc, iar studiile sale apar în reviste din Germania, Ungaria, Jugoslavia. Doar un pas şi vom avea exegeze privind literatura exilului românesc. Criticul literar este laborios, neobosit în abordarea unor noi sectoare de investigaţie. Nu sunt de neglijat intenţiile de sinteză privind literatura contemporană, dar nici cele privindu-i pe interbelici: Pillat, Voiculescu, Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu.  Se întoarce apoi spre aspecte privind geografia literară a provinciilor româneşti, începând desigur cu Banatul, prilej pentru a-i urmări pe scriitorii ce au migrat prin zonă. Mereu foarte personal, îmbinând într-o formulă aparte observaţia critică strictă privind textul abordat cu notaţia eseistică, C. U. a surprins plăcut cu jurnalul său dintr-o călătorie în Tibet, scris abrupt, sincer, cu umor şi bun-simţ. Unele dintre cărţile sale dau de înţeles proiecte vaste şi nu puţine la număr, pe care criticul pare a le avea în vedere, spre a le finaliza în lucrări de sinteză, monografii, istorii...

Interesant cum este receptat Cornel Ungureanu în cele două Istorii pe care le tot consult la întocmirea acestei rubrici. Marian Popa îi acordă lui C. U. ceva mai mult de o jumătate de coloană şi îl consideră "leal faţă de carte şi de autor...scriind clar şi fără aroganţă terminologică..." (p. 1037), pe când N. Manolescu, la celălalt pol, îi acordă cam 3 pagini, însă pentru a-i amenda demersul critic, începând cu schimbarea din 1990; îl amendează pentru partizanatul cu care îi eludează lui Mircea Eliade afilierea la legionarism, încercând să-l disculpe şi pe Nae Ionescu, de altfel cu susţineri ce se anulează între ele; undeva îl elogiază pe Sebastian, apoi îi amendează Jurnalul, iar despre "accidentul" gestionat de Comintern,  N. M. găseşte că e o susţinere hazardată şi fără sens; în Istoria secretă a literaturii române, C. U. ar fi intenţionat să scoată la lumină opere şi nume de scriitori dintr-un motiv sau altul rămase în umbră şi uitare, însă se întâmplă că scapă din vedere cutare şi cutare operă sau autor important, în schimb acordă atenţie unor lucrări absolut nesemnificative. Etc. Ca să vezi...criticii între ei...

Opera literară: La umbra cărţilor în floare, o panoramă a foiletonului critic românesc. 1975; Proză şi reflexivitate, 1977;  Contextul operei,  1979; Imediata noastră apropiere, vol. I,  1980;Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiţiei,  1985; Imediata noastră apropiere , vol. I, 1980; Imediata noastră apropiere, vol. II, 1990; Mircea Eliade şi literatura exilului,  1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului,  1995; A muri în Tibet, 1998; Fragmente despre teatru, 1998; Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance, poet, jurnalist şi sculptor,  1999; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, vol. II, 2001; Despre regi, saltimbanci şi maimuţe ,  2001, 2003, 2004;  Mitteleuropa periferiilor, 2002; Ioan Slavici, monografie, 2002; Geografie literară,  2002; Geografia literaturii române, azi. vol. I Muntenia,  2003; Octavian Goga, monografie, 2003; Europa Centrală, 2004; Geografia literaturii române, azi. vol. IV Banatul, 2005; Sorin Titel,  2005; Istoria secretă a literaturii române,  2007...

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cornel_Ungureanu

http://www.autorii.com/scriitori/cornel-ungureanu/index.php

Poezia zilei, George Astaloş

peluze de solzi

tu

apariţie surprinzătoare de solstiţiu

nici răsărit sângeriu

nici apus tremurând

doar un lanţ de vectori

de mărimi cardinale

izbucnind într-un câmp de revoltă

nici melci nisipoşi

nici cochilii deschise

doar pântec promis

răscolit de dorinţe

ezitând între flux şi reflux

aici

în mai mult ca eternul acvatic

te aştept răstignit

pe imense

peluze de solzi

 

Constelaţie

să fi fost

orbitoarea lumină solară

care sfredelea pleoapele

somnului meu târziu

invadat

de peşti piromani

să fi fost

obsedanta linişte florală

care absorbea dorinţele

visului meu rebel

traversat

să fi fost

miraculoasa clepsidră polară

care înregistra seismele

propriei mele revolte

poluate

de peşti reaşti

dar erai tu

inferior vertebrată

întinsă pe o plajă

de meduze dogmatice

în afara constelaţiei mele

zodiacale

(din volumul Ecuaţia tăcerii, ed. Vitruviu, 1996)

Alţi scriitori:

Aurel Turcuş, n. 1943

Poezia zilei : George Astaloș
Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2002

17 oct. Aseară ne-am despărţit de americani, a fost o după amiază tihnită, am privit poze din arhiva familiei, Lidia a tras o răpăială de plîns pe balcon, amintindu-şi de părinţi, de fratele Dan; mort la doar 50 de ani! fără politică şi fără religie, vorba lui Didi, însă şi fără băutură şi ţigări, aș adăuga. Dar te înțelegi cu turcul de Didi?

Au plecat în zori, nu avea rost să ne ţinem după ei la aeroport. Ionel a povestit cum s-a convertit, la 25 de ani şi cum apoi, mergînd la o nuntă în Mediaş, s-a cunoscut cu Letiţia. Delia curioasă, explicabil, suntem cu deosebire atenţi la combinaţia de întîmplări care a dus la apariţia noastră. Vezi Veneticii. Tot ieri dă telefon Alvaro, să-şi ia rămas bun, n-au mai putut trece a doua oară pe aici. Să ne scriem, să nu pierdem iar legătura. Să citească V-1.

23 oct. S-a întors toamna, zile mai frumoase, dar poluare insuportabilă, cu deosebire în centrul oraşului. Ochii mei sunt în flăcări.

Acum cîteva zile, la noi alde Valentin + Stela şi Geta Ţone. Valentin povesteşte, de faţă fiind şi Bogdan, premoniţia sa la moartea mamei sale: era student la Cluj, s-a întîlnit cu Stela să meargă la un film cu reducere, dar presimţind ceva rău, trăgea spre cămin, a simulat dureri de cap, început de gripă; s-a întors la cămin şi i-a găsit pe cei trei din cameră discutînd cum să-l cheme din sala de cinematograf. A întrebat direct: Care dintre părinţi? La fel cu tată-său: era în control la Jitia, ar mai fi putut sta o zi, dar s-a sculat din zori şi cu nişte ocazii a ajuns acasă. Cînd a intrat, suna telefonul. Prof.doctor X îl anunţă că tatăl său se află la reanimare, infarct. La spital, Stela s-a mirat cînd l-a văzut intrînd pe uşă, îl aştepta peste două zile.

Îmi dau seama că alţii sunt şi mai legaţi de părinţi; eu nu am avut prevestiri în legătură cu ai mei. Vorbim de cartea lui Goma, reiese că un fragment apăruse în Revista 22 şi l-a convins, deşi lucruri spuse abrupt. Să vedem ce-o zice cînd va citi despre Coposu şi ceilalţi, acuzaţi a fi manevraţi direct de securitate. Dar nu cumva P.G. se răzbună pentru că Seniorul nu i-a fost favorabil cînd cu candidatura la Preşedinţie? Îi transmit şi lui Izverna noul nostru număr de telefon, de asemenea se arată impresionat de articolul din 22. Dar cînd îi spun că  mai apoi este atacat Coposu însuşi, bate în retragere. Dacă ar fi ştiut Adameşteanu că şi pe ea o atacă în cartea respectivă, mai publica fragmentul?

Ion Lazu: Fotografii estivale