Scriitorul zilei. Dora D Istria

ilazu.blogspot.com/2014/02/blog-post_4.html

• 

Am primit ieri de la prietenul scriitor Florin Mihăilescu spre lectură această lucrare de doctorat a cercetătorului italian Antonio d*Alessandri, apărută în 2007, tradusă de-acum și în românește, ed. Pavesiana, 2011 și pe care o voi conspecta, adăugând comentarii la fișa Dorei d*Istria.

Poezia zilei, Denisa Comănescu, n. 1954

Obsesia biografiei

Dacă cineva mi-ar da părul într-o parte
dacă mi l-ar ridica uşor de pe frunte
ca un diamant aurit s-ar ivi
oraşul acesta
cu străzi singuratice şi case stângace
ce se năruie la simpla închidere a uşii
cu grădini de streliţia şi lăzi de gunoi
unde ecoul copilăriei
încă se mai aude şoptind:
"Mea mater, mea pater,
filius vester lupus est"
cu muzica ce sparge timpanul maşinilor
şi fotografiile care ucid privirea bătrânilor
cu ulcica plină cu lapte
lăsată prin toate casele
de tatăl pe moarte
doar, doar o va găsi iubitul
ce i-a părăsit fata
(dar el nu vine
şi bătrânul şi-a dat duhul degeaba
sau chiar dacă vine
nu-i pasă
gândind că mai târziu îşi va vinde
şi tatăl său sufletul
pentru cine ştie ce afacere dubioasă)
cu liliacul din curtea căminului de fete -
orbii îi păzesc anemicele flori
prea timpurii şi presimt
că Gemenii se bălăcesc în Vărsător
("E nesănătos, e nesănătos
în curând vom avea un ospăţ")
cu bătrâna cocoşată
la care te strâmbai
când striga:
"O să ajungi şi tu ca mine
o să ajungi!"
(După o săptămână ai căzut
şi mult timp ai atârnat
de umbra bătrânei
ca o cătuşă.
Dacă ar mai trăi în căsuţa de sub deal
ce de lucruri ar putea să-ţi mai spună)
cu prietena ce-şi purta urâţenia
ca pe un portmoneu doldora de arginţi
(până şi ea te-a părăsit:
s-a retras în urechea unui munte
lângă un flăcău zdravăn, ea
mica, firava, pipernicita...
Când se va întoarce
cu poemele ferecate în metalele pure
mulţi dintre cei rămaşi
vor fi dispărut)
cu feciorelnicul pat
pat de tortură
(cineva intra pe fereastră
şi-ţi fura nopţile)
unde te zbăteai de parcă
un prunc şi-ar fi instalat scâncetele
în tine
şi nu ştiai nici un cântec de leagăn
cu porumbeii din coliva primită cadou
la optsprezece ani
(în fiecare toamnă ucizi câte unul
şi-i citeşti măruntaiele
poc: moare tatăl
poc: pleacă iubitul
poc, bei din sticluţa cu prea puţin Neuleptil
poc, poc...)
Dar nimeni nu-mi ridică părul de pe frunte
nimeni nu mi-l dă uşor într-o parte
şi oraşul acesta unde
" Mea mater, mea pater,
filius vester lupus est"
aidoma unei mări moarte
(iar orbii degeaba au prorocit
un ospăţ
putreziciunea a fost prea adânc
îngropată în mine
ca să ajungă singură la suprafaţă)
va rămâne pentru totdeauna ascuns
ca un diamant aurit.

Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2006

19 ianuarie. Ce e propria operă? Ce scrii după ce ai trăit (o ciosvîrtă din ce ți-ai fi dorit…), după ce ai suferit (oribil, mutește), după ce ai citit (cu ardoare, însă haotic) sute și sute de cărți şi după ce ai uitat ce ai citit.

Scrii diverse cărţi despre cele prin câte ai trecut, ca om  din marea gloată. Scrii mai ales despre tine şi ce-ai gîndit-simţit-năzuit. De fapt ar trebui să te concentrezi asupra poveştilor simple şi rotunde care ar fi să-ţi supravieţuiască. Sunt cutare, vin din cutare loc, am trecut prin aceste întîmplări, am ajuns la această încheiere pe care o supun atenţiei voastre. Dacă se va găsi cineva amator să o citească... Scopul final fiind o poveste expresivă şi lesne de citit. Rezumatul limpede-curgător al atâtor meandre, înainte de vărsare în Marea Tăcerii.

21 ianuarie. Vine marele ger de la Moscova.  Iar patinatorii ruşi pleacă de la Lyon cu 4 medalii de aur la europene. Telefonez lui Murgeanu, sosit de la o înmormîntare la Bîrlad. Propune să-i duc eu cei 300 dolari lui Ţone. Să vedem. Întocmesc Cuprinsul cărţii noastre în dialog epistolar. Recitesc primele 4 capitole, merg! Aseară, Lidia entuziasmată de stilul lui Cioran din Cartea amăgirilor. Din ’36, deci scrisă în româneşte, performanţă stilistică. Precizie şi îndrăzneală în gîndire. Plină de sublinierile mele. Să revăd acele pasaje. Să aduc în jurnalul meu pasajele ce mi-au reţinut atenţia din marii autori citiţi cândva?

 Va urma

Articolul dnei Ileana Costea despre Odiseea plăcilor memoriale a apărut și în revista ACUM TV
http://acum.tv/articol/73368/ 

Te rog să le scrii un comentariu...Redacția agrează asta... I.L.