Scriitorul zilei: Nicolae Carandino

ilazu.blogspot.com/2012/02/scriitorul-zilei-nicolae-carandino.html

Poezia zilei, Ilie Constantin

Scribul subteran

Dintr-un garaj subpământean din Paris
 mă uit la cer
şi-mi vorbesc într-un amestec de limbi
ca un aievea turn al lui Babel.

Iată-mă sub cerul cel mai nebun
cel mai nestatornic din lume,
unde norii au ancore lungi -
aruncate la întâmplare, ele se înfig
adânc în inimă, pe totdeauna.

Visele nu vor să mă urmeze,
zăbovesc în trecut.

Totul mă sfâşi aici, trecutul
e o fiară la pândă, care tot sare
spre săracul, subteranul şi bolnavul de orgoliu -
aiuritul scrib în aşteptare.

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)



Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2006

7 februarie. Pe-atunci era foarte greu să ţii jurnal, din atîtea motive (eu pentru că jumătate de an stăteam pe la gazde), azi e prea facil, deschizi ziarul, radioul, Tv şi comentezi fără păs, transcrii, consemnezi... Nu o face nimeni. Tot noi, toxicomanii hîrtiei...

 Vise geologiceşti. Aseară vorbesc la telefon cu N.Ţone. Şi-i spun: Se vede că tu nu ai nevoie de prieteni: Nu m-ai felicitat, nu ai răspuns mesajului meu că trebuie să vorbim ceva important. Îl felicit pentru pagina din R. lit. scrisă de Grigurcu despre Groapa cu lei.

Azi citec Argeş, o revistă pe care o cam ignorasem, se dovedeşte onorabilă şi peste – şi întrebarea ar fi: în condiţiile de azi, ale neglijării generalizate a scriitorimii, mai putem fi altfel decît nişte provinciali? S-a aciuat acolo şi Radu Aldulescu. Acum povesteşte cum a trebuit să vîndă casa din Bucureşti. Cum nu s-a ales cu mai nimic din colaborarea cu Lucian P., premiat la Veneţia, cum apoi i-a furat şi subiectul din Proorocii…Ar fi putut să-l dea în judecată, avea dovada unor fragmente deja publicate prin reviste, însă i-a fost ruşine de ruşinea lui… Cum nu s-a ales cu nimic din tipărirea acestei cărţi din donaţia de un milion a lui Năstase, doar 300 exemplare, cu 2-3 greşeli pe fiecare pagină, carte nedifuzată etc.

La TV, mari dezvăluiri cu privire la matrapazlîcurile lui Geoană ca ambasador, inclusiv aducerea unui camion în ţară şi răsplătirea şoferului prin retrimiterea acestuia la Washington. Marian Iancu ne sfidează de la emisiunea 100% a lui Turcescu, iar Vîntu declară că a cumpărat Tv Realitatea, ca să nu-l mai înjure în contumacie… Iată pentru cine combate Stelian Tănase, CTP şi alţii ca ei. Ca să facă bună carieră, dar şi mulţi bani. În cartea lui Bucovski, negru pe alb: toate revoluţiile din Est au fost orchestrate de KGB, numai pentru Cehia s-a făcut o anchetă şi ea a stabilit clar că mişcarea a fost dirijată de şeful poliţiei, care, recunoaşte, nu a fost prea eficient, din moment ce conducerea i-a revenit lui Havel.

Bukovski a avut acces la arhivele KGB, însă mirare! Ziarele străine nu vor să-i publice documentele: Ei şi? Pe cine interesează?! De fapt ziarele de stînga din West, şi mai mult încă partidele socialiste şi SD au fost bine plătite de Moscova, în tot acest timp. Cazul concret al şefului partidului socialist din Finlanda, loial Moscovei, citeşte: plătit gras de Moscova. N-a renunţat la candidatura de şef al statului Finlandez decît cînd documentele au apărut în Suedia, căci Finlanda refuzase publicarea lor… Dar cine era mîna dreaptă a lui Gorby în perestroica? Nimeni altul decît cel care se ocupase de dizidenţii ruşi… Iar la noi, de 16 ani ne batem cu pumnii în piept precum că poporul s-a revoltat, am răsturnat dictatura, pe cei doi siniștri… N-au pierit decît Ceauşeştii, în rest toţi din staf sunt reciclaţi, reinstalaţi ca lideri şi patroni și susținători din umbră. Marian Iancu a recunoscut că are la mînă un ceas de 40 mii euro, care „să-l reprezinte”. Şi că este dator 360 mii euro, cui? proletarului şi revoluţionarului Dan Iosif! De unde-i va fi luat plebeul Iosif? O știe toată lumea: din sediul CC. Nu e la mijloc aici şi săracul-cinstitul Iliescu? Însă ei se au la mînă unul pe altul şi merg solidari mai departe… Pe cînd noi tocăm, de pe margine, cu mînie de oameni nepătaţi…, noi cîrtim precum babele neputincioase.

Va urma

Fotografii de iarnă...