Scriitorul zilei, 9 decembrie: Gheorghe Glodeanu, n. 9 dec. 1957

              

   

De observat şi cu acest prilej cât de simplă, măcar aparent, este biografia oamenilor laborioşi. Epica biografică este restrânsă la strictul necesar, economia de energie fiind în favoarea desfăşurărilor bibliografice. Gh. Glodeanu s-a născut la Careii Mari, fiu al unei funcţionare şi al unui mecanic de locomotivă. A făcut liceul în urbea natală, apoi Filologia la Universitatea din Cluj, cu licenţa în 1981: Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade. Va trece un doctorat  în 1996. A fost profesor de liceu la Satu Mare, iar din 1992 profesor la Universitatea din Nord, Baia Mare. Este director al revistei Nord Literar.

Debutase în Tribuna cu un articol despre Mircea Eliade, iar editorial în 1993, Fantasticul în proza lui Mircea Eliade. Deja menţionat de trei ori, Eliade este subiectul a patru volume ale lui Gh. Glodeanu, dar preocuparea este şi mai largă, în studii, eseuri, volume colective, zeci de articole publicate în ţară şi străinătate. A scris în principal despre evoluţia romanului românesc în secolul XX, distingând în mişcarea prozei noastre  un model narativ al obiectivităţii, reprezentat de Rebreanu şi un al doilea model, experimental, ilustrat la noi de Camil Petrescu, Eliade, Holban, Sadoveanu, Sebastian, Blecher, Mateiu Caragiale, Urmuz. Aceştia ar ilustra în stadii diferite opţiunea pentru scrierea subiectivă, amestec de jurnal, eseu, memorialistică, fantastic, toate contribuind la evoluţia prozei spre postmodernism, spre metaroman. Ce-i drept, stilul are de suferit, autorul, naratorul şi personajul îşi trec unul altuia sarcina de a dezvolta textul, preocuparea pentru autenticitatea trăirii, pentru experienţa personală fiind precumpănitoare asupra calofiliei. Carte cu carte, studiu cu studiu, prin extrinderea domeniului de observaţie, Gh. Glodeanu aspiră să dea o panoramă a romanului românesc din secolul XX. Perseverent, aplicat, laborios, echilibrat în afirmaţii, Gh. Glodeanu este un critic literar care se impune atenţiei celor intersaţi de literatură.
Opera literară:  • Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993;.  Eseuri, Baia Mare, 1996;• Mircea Eliade. Poetica fantasticului şi morfologia romanului existenţial, Bucureşti, 1997;• Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998;• Poetica romanului românesc interbelic, Bucureşti, 1998;• Incursiuni în literatura diasporei şi a disidenţei, Bucureşti, 1999;• Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 2000;• Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj Napoca, 2001;• Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj Napoca, 2001;• „Noaptea de Sânziene" de Mircea Eliade, Cluj Napoca, 2002;• Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj Napoca, 2003. Ediţii:• Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamţ, 1996.

Citeşte mai mult:  http://www.autorii.com/scriitori/gheorghe-glodeanu/

http://www.crispedia.ro/Gheorghe_Glodeanu

http://llr.ubm.ro/files/CV%20Gheorghe%20Glodeanu.pdf

Poezia zilei: Marin Sorescu, d. 6 dec. 1996

Am văzut lumină

Am zarit lumină pe pământ
Si m-am născut si eu
Să văd ce mai faceţi
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?
Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri, 
Abia dacă am timp să pun intrebări
Dar imi place aici.
E cald, e frumos, 
Si atata lumină incât
Creşte iarba.
Iar fata aceea, iată, 
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi servi, totuşi
Din mâna ta.
Imi place că tu ştii s-o faci
Amară.

Ardealul, starea mea de spirit

Ardealul, starea mea de spirit
Cu care mă gândesc la ţară, 
De parc-aş respira lumina
Si existenţa milenară.

La orice pas iţi rade-o floare, 
Sub orice pas e un mormânt, 
Ardealul intregind o roată
Sub care Horia s-a frânt.

Aud un clopot sus pe-o cruce, 
Bătând cu limba-n ideal, 
Ca-ntr-o Duminică a ţării
Vin la biserică-n Ardeal.

Alţi scriitori:

Hortensia Papadat Bengescu, n. 8 dec. 1876 - d. 5 martie 1955

Toma George Maiorescu, n. 1928

Mircea Vaida, n. 1941

Ieronim Şerbu, m. 1972

Banu Rădulescu, n. 12 februarie 1924 - m. 10 dec. 1998


Ion Lazu - O pagină de jurnal 2004

 8 sept. Spre prînz, dau pe la Ziua literară, acolo şi Agopian, cu Marian Drăghici, foarte prinşi cu numărul ce trebuie să apară. Agopian spune că pleacă în Turcia, cu avionul. Speră să nu aibă ghinion. Le spun că anul ăsta la secţia turcă au fost 11 candidaţi pe un loc, ca pe vremuri la Medicină! Îi las lui MD micul meu cadou de Sf. Maria-mică: două pagini cu litere chirilice. Le spun că azi Mama ar fi împlinit 98 de ani. A. are și el o mătuşă născută în 1907! 

Trec pe la Viața Rom., unde nu venise nimeni; apare LIS, îmi recuperez pălăria de pai. Ajuns acasă, dau telefon lui Virgil şi-mi spune verde că nu mă poate ajuta cu cartea. Mare supărare. Vine Lidia şi se supără şi mai tare. Vrea să-i spună totul în faţă Floricăi! Diverse variante distrugătoare. A doua zi dimineaţă ajunge la gînduri mai bune. Nu-i mai reproşează nimic, dar nici nu se mai duce pe acolo. Ei cu banii lor, noi cu viaţa noastră, cu familia.

A doua zi, la Sala Palatului, Lacul lebedelor, de Ceaicovski, cu Alina Cojocaru solista de la Londra. Un vis…

Va urma