sâmbătă, 13 ianuarie 2024

 13 ianuarie: Dan Botta, n. 26 sept. 1907  - d. 13 ianuarie 1958  
          

 

Poezia zilei: Dan Botta 

 

Cornul mării, cornul serii

 

Valul bate-ncet în stîncă,

Spuma-i dulce o-nfăşoară

Într-o horbotă ușoară;

Umbra serii de vioară

Creşte-n liniştea adîncă.

Privesc cerul. Se adună

Zarea pură-a unui vis,

O lucoare de abis

Mă îmbracă. Cum răsună

Cornul mării, indecis.

 

Străluceşte în orgia

Viorie de pe mare

Luna palidă, în zare,

Luna din Infern, soţia

Sufletelor în pierzare.

 

Ţipă-n volburi largi lăstunii,

Umbra creşte ca o floare,

Ca o floare-ameţitoare,

Apa,-n gemetele lunii,

Jos pe stîncă, albă, moare.

 

De departe sună cornul,

Cornul serii, cornul mării,

Cornul surd al întristării,

Cornul mării, cornul serii,

Cornul jelei şi-al pierzării!

 

***

Fratele mai mare al poetului şi actorului Emil Botta, dintr-o familie nobiliară maramureşană (atestaţi ca voevozi în secolul XVI în Ţara Chioarului), Dan Botta s-a născut la Adjud (tatăl său, militant pentru unirea Ardealului cu Ţara  s-a refugiat în Moldova din cauza persecuţiilor habsburgilor), unde a făcut şcoala primară; la Focşani a început liceul, continuat la Sf. Sava din Bucureşti. Urmează Facultatea de Drept şi cea de Litere, secţia limbi clasice. În 1931 publică volumul de poezii  Eulalii (cu prefaţă de Ion Barbu); în 1936 eseurile  Limite; în 1939 Comedia Fantasmelor şi Alkestis. După 1944, fără drept de semnătură, elaborează un amplu studiu filologic despre originile limbii române. Până la pretimpuriul sfârşit din 1958, publică traduceri din Shakespeare, Villon, Sofocle şi Euripide. În 1968 i s-au editat, postum, 4 volume de  Scrieri.  Reeditat in extenso la editura Crater, de Ion Papuc, (Limite şi alte eseuri, 1996, ediţii îngrijite de Dolores Botta, soţia supravieţuitoare.

A făcut parte din gruparea Criterion a generaţiei de aur, constituită în 1932, în jurul lui Vulcănescu, Eliade, Comarnescu. A conferenţiat despre Conceptele mediteraneene, Geniul dacic în lume, Frumosul românesc etc. Cultură vastă, clasică, Dan Botta nu punea totuşi preţ pe erudiţie, nu avea încredere în abordarea cu mijloacele literaturii moderne, nici în descriptivism, criticism; preocupat de esenţe, de arhetipuri, de modelele ideale, de miturile fondatoare, de Apolo, Dyonisos, Orfeu, Zamolxis, de istoria spirituală a omului, de geniul creaţiei folklorice, considerată că este continuarea în popor a valorilor înţelepciunii antice; fascinat de cultura şi mai ales de spiritualitatea zonei est-mediteraniene şi balcanice, în care s-au constituit spiritualitatea bazată pe esenţele antice; preocupat de greci, iliri, traci şi romani. A fost colaborator al lui Mihail Manoilescu la Finanţe, apoi al lui Dimitrie Gusti, la Enciclopedia Rămâniei; după editarea primelor 2 volume, devenit directorul Enciclopediei, a revizuit structura acestora şi a coordonat editarea următoarelor trei volume, topite apoi, interzise de comunişti. O formidabilă lucrare, neegalată nici până astăzi, oricât ar părea inexplicabil.

 

Citeşte mai mult, o evocare de Mircea Eliade, în Rost:

 

http://www.rostonline.org/rost/mar2008/botta-fragment.shtml

 

http://www.rostonline.org/rost/mar2008/botta-biografie.shtml

 

Din Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale:

15 aprilie 2007. Dna Dolores Botta, la telefon (aflasem acest număr dând alte multe telefoane), deosebit de amabilă şi la obiect, dar care, oricât ar părea de neverosimil este soţia supravieţuitoare a lui Dan Botta, dispărut încă în anii 50, şi, mai mult de-atâta, editoarea unor opere de-ale lui apărute după revoluţie, (dintre care Limite şi alte eseuri şi Roma-Treikia, 464 pagini format mare, capitole: Atestări greceşti din perioada veche, Cuvinte de origine bizantină; Cuvinte din latina populară - le am şi eu, cadorisite de Ion Papuc de la editura Crater; cărți citite cu creionul în mână), îmi spune că cei doi fraţi au locuit împreună cu mama lor Aglaia (ascendenţă corsicană) în casa inginer Orghidan, pe Bvd  Pache la nr. 40-42, unde se înfiinţase special pentru D.B. o Asociaţie ştiinţifică pentru editarea marii Enciclopedii a României, unde el era director general, începând din 10 martie 1939. A redactat toate volumele Enciclopediei, dar nu a apucat să apară decât primul, a venit războiul... Casa a fost naţionalizată. Orghidan C. era administratorul acestei Asociaţii.

Îl prind la telefon pe dl Marin Diaconu, fusese dus la un doctorat; pentru V. Băncilă să discut cu Dora Mezdrea, pentru Anton Holban cu Nicolae Florescu, pentru Mihalache Dragomirescu să întreb la Primăria capitalei.


 
 

Imaginea apare şi în albumul  Literaturile Bucureştiului, ed. MNLR, 2010.

 

 

Alţi scriitori:

Victor Ernest Maşek, n. 1937

Nicolae Esinencu, n. 1940

Veronica Russo, m. 2001

Luca Pițu, n. 14 ian. 1947 – m. 14 iunie 2015 


Ion Lazu - Imagini de ieri


 

 









 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu