consemnări, poezii, eseuri

12 ianuarie: Aura Christi, n. 12 ian. 1967

Născută la Chişinău, unde şi-a făcut studiile de Jurnalistică şi s-a afirmat ca poetă şi publicistă, Aura Christi vine la Bucureşti şi din 1993 este redactor, apoi redactor-şef la glorioasa revistă centenară Contemporanul. În 2003 înfiinţează împreună cu fratele Andrei Potlog Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi Editura cu acelaşi nume, iar din 2005 încă o editură EuroPress, ambele cu activitate foarte susţinută şi cu spectru cuprinzător, preponderent beletristică, însă diversificată, cu colecţii de ştiinţă popularizată, traduceri, eseistică etc.

Încă de la debutul său ca poetă a fost apreciată de poeţi reputaţi precum Cezar Baltag şi Cezar Ivănescu, acesta făcându-i o prezentare entuziastă, sugerându-i să adopte un pseudonim (se numea Aurelia Potlog) şi practic deschizându-i porţile vieţii literare din România de adopţiune. Cu grave probleme de sănătate încă din adolescenţă, suferind nenumărate intervenţii chirurgicale la ochi (la clinici de specialitate din Chişinău, Odessa, Moscova, Bucureşti), poeta a contractat între timp alte boli care i-au şubrezit la maximum sănătatea şi aşa precară. În care condiţii, simpla supravieţuire ar fi fost salutară. Însă se mai întâmplă şi miracole. Le vom pune pe seama vocaţiei literare, a creativităţii ca atare, un imperativ care numai el singur poate muta din loc munţii, ca să repetăm spusa evanghelistului. Aşa încât, sfidând toate calculele hârtiei, poeta a desfăşurat în tot acest timp o activitate creativă incredibilă, ca poetă, eseistă, publicistă, romancieră, dar şi ca editor. Ar fi fost prea deajuns pentru un om talentat, în condiţii optime de sănătate şi liber de grijile sâcâitoare ale zilei, să fi scris doar cele 10 cărţi de poezie pe care le-a publicat Aura Christi în aceşti nici douăzeci de ani - nu am luat în calcul antologiile, reeditările, care sunt numeroase şi presupun o muncă în plus, greu cuantificabilă; ar fi fost prea de-ajuns doar cele 8 volume de eseuri şi publicistică; sau cele 7 masive romane. Trecute toate acestea în contul unei persoane de fragilitate extremă, chiar nemailuând în calcul urieşeasca muncă editorială la revista Contemporanul, la cele două edituri, la Fundaţie - a se avea în vedere lansările, ciclurile de conferinţe din ţară şi din diferite alte ţări ale arealului mediteranean, prestaţia Aurei Christi pare improbabilă, de natura neverosimilului. Să punem toate aceste înfăptuiri pe seama învăţăturii preluate de la Maestrul său declarat, romanicerul Nicolae Breban, ar fi prea simplu. Căci dacă lecţia este lesne de însuşit, trecerea ei în practică devine o problemă de viaţă şi de moarte. Este chiar modul în care Aura Christi abordează chestiunea vocaţiei sale: Totul - şi ceva în plus!

Ce-i drept, arta nu este privilegiul celor cu sănătate de stâncă, ci numai voinţa de stâncă este operaţională aici. Arta nu este nicicum privilegiul campionilor sportivi, nici al premianţilor, până la urmă. Considerată de cei care, asemenea subsemnatului, urmăresc cu atenţie mişcarea literară din ţară, drept una dintre scriitoarele de primă linie ale începutului de mileniu, o voce puternică, inconfundabilă; receptată corect, dacă nu de-a dreptul entuziast de critica acestor decenii, totuşi unanimitatea de opinie nu se realizează nici în acest caz de excepţie; mai trebuie adăugată doar observaţia că unanimitatea în artă este în sine suspectă. S-ar plictisi şi Dumnezeu de aplauzele orchestrate ale întregii critici literare. "Pe arii restrânse", cu o exprimare a meteorologului, pot fi identificate şi în cazul Aurei Christi contestări durabile (ce se vor nuanţate), după cum se constată şi unele tăceri nominale. Sunt, veţi înţelege, contemporanii noştri care "au văzut multe la viaţa lor" şi s-au resemnat că "Minuni în vremea noastră nu văd a se mai face...". Sigur, omul este măsura tuturor lucrurilor, dar, aş adăuga: nu şi măsura celorlalţi semeni, care musai să-şi cunoască locul (altfel îi vom pune noi la punct...)

Dacă însă nu ţii neapărat ca lumea să intre pe calapoadele de tine meşterite, nici în patul lui Procust al criticii inflexibile, ci pur şi simplu deschizi o carte de versuri a Aurei Christi şi te laşi ademenit de topii ei insidioşi; dacă deschizi unul dintre romanele sale şi de la un rînd la altul vraja se instituie şi parcă fără voie îţi spui că onirismul nu este proprietatea exclusivă a Cărtărescului; dacă intri în arena luptei de idei din cărţile de eseuri ale aceleiaşi Aura Christi, va trebui să admiţi că literatura română a acestui moment îşi face fără greş şi fără complexe datoria ce-i incumbă, aflată ca dintotdeauna pe mîini bune, anume pe mîinile celor care îşi pun la bătaie nu doar talentul, ci întreaga lor fiinţă, cu tot ce are dânsa unic şi sublim.

Cărţi de poezie: De partea cealaltă a umbrei, 1993; Împotriva mea, 1995; Ceremonia orbirii, 1996, Valea regilor, 1996, Nu mă atinge, 1997; Ultimul zid, 1999; Elegii nordice, 2000; Cartea ademenirii, 2003; Grădini austere, 2011;

Cărţi de eseuri: Fragmente de fiinţă, 1998; Labirintul exilului, 2000; Celălalt versant, 2005; Exerciţii de destin, 2007, Religia viului, 2007; Trei mii de semne, 2007; Banchetul de litere; Sfera frigului; Problema evreiască; Fr. Nietzsche. Vocaţia Suferinţei, 2013;

Romane: Tetralogia Vulturi de noapte: Sculptorul, 2001; Noaptea străinului, 2004; Marile jocuri, 2006; Zăpada mieilor, 2007; Casa din întuneric; Cercul sălbatic, 2010;

Premii literare. Ca într-un galop de sănătate, ce pare să ignore contextul, protagonista şi-a adjudecat o întreagă colecţie de premii literare, care de care mai prestigioase: Premiul pentru poezie al Ministerului Culturii, 1993; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1996; Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor şi al Editurii Vinea, 1997; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 1998; Premiul pentru poezie "Ion Siugariu", 1999; Premiul pentru roman al revistei Tomis şi al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, 2001; Premiul pentru poezie al revistei Antares, 2003; Premiul pentru roman al revistei Convorbiri literare, 2004; Premiul Autorul Anului 2006 al Asociatiei Publicatiilor Literare şi Editurilor din România.

Citiţi mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Aura_Christi

http://www.youtube.com/watch?v=aMfU0eqhxwg

Poezia zilei: Aura Christi

Ah, litere, cuvinte

Suntem vorbirea unui zeu

Ce și-a lăsat templul pe munte,

Bate pământu-n lung și-n lat,

Amar clădind din sine-o punte

Spre tot ce și-a dorit să fie,

În timp ce peste nalte vârfuri

O, nu era decât tăcere,

Iar liniștea vuia în gânduri.