duminică, 15 martie 2015

Concertul premiaților UNIMIR, la Sala Mică a Ateneului, sâmbătă 14 martie, ora 17:00
(Fotografii de Ana Gotmaniuc)






Mircea Dumitrescu, Abel Corban, Mihaela Mitrofan, Alexandru Munteanu


Mircea Dumitrescu, Mihaela Mitrofan, Mihai Miltiade Nenoiu,  Smaranda Ilea, Alexandru Munteanu, Abel Corban

Un scriitor printre muzicieni: Ion Lazu, Viniciu Moroianu, Mihai Nenoiu.    






















Scriitorul zilei: Tudor Măinescu,  n. 23 februarie 1892 - d. 15 martie 1977

De felul său din Caracal, ca fiu de funcţionar şi-a făcut şcoala, apoi liceul în Caracal, Craiova, Bucureşti, Mizil, Galaţi, după care s-a perindat pe la medicină, Conservator, ca să termina Dreptul, la Iaşi şi Bucureşti. Cariera de avocat îl poartă şi ea prin diverse alte târguri regăţene, inclusiv la tribunalul Slatina, după care ajunge  la Curtea de Apel din Bucureşti. Toate aceste peregrinări locative, dar şi propriu-zis cariera de avocat îl vor fi făcut să nu mai ia lucrurile în grav, să privească spre aspectele mai trecătoare ale vieţii.
Aşa se face că s-a evidenţiat în poezia  de nişă, satirică, încurajat de George Topânceanu, oarecum în siajul altui confrate: Cincinat Pavelescu, scriind cronici rimate, satire, epigrame, poezii la  concurenţă cu ocazionalul şi anecdoticul, dar şi schiţe vesele, literatură ironică-unoristică pentru copii, la care se adaugă traduceri din literatura  lumii, sectorul ei amuzant, care bine-dispune pe cititor... Şi poezii în formă fixă, chiar sonete, câteva mai mult decât onorabile.
Câteva titluri: O picătură de parfum, 1929, Surâs, 1931, Flori şi ghimpi, 1956, Bagaje uşoare, 1961, Florile vieţii, 1962, Versuri clare, 1965, Schiţe oarecum vesele, 1966, Soare cu dinţi, 1972...
Cum se vede şi din titluri, autorul mereu jovial, destins, bonom, s-a amuzat să scrie clar, să nu ia în grav nimic din ce se întâmplă în preajmă; probabil ca formă de fugă din lumea tribunalelor, unde desigur altfel se puneau problemele...
 ***
Pe str. Sf. Constantin Nr. 13-A există o placă memorială pentru scriitorul Tudor Măinescu; de cealaltă parte a intrării, am pus o placă memorială pentru scriitoarea Ticu Archip.

Alţi scriitori:
Ernest Bernea, n. 1905
Gh. Brăescu, m. 1949
Vasile Speranţa, m. 1996


Ion Lazu - O pagină de jurnal, 2006

continuare 10 mai 2006: Azi primim telefoane de felicitare pentru Blaga fagotissimo de la Tinerimea română, inclusiv de la Traian Cocoş, aflat încă sub puternica impresie lăsată de recital. La amiază mă văd cu doctorul Roman şi-mi arată pozele de la Festivalul Blaga, cele mai reuşite fiind de la Rîpa Roşie. Comand pentru noi 15 imagini.  Apoi la  MNLR, nu pot recupera niciunul dintre afişele Fagotissimo puse prin centru - acești oameni le aruncă imediat.... Văd înainte de vernisaj o expoziţie de desene de campanie ale lui Ion Popescu-Negreni, din timpul războiului şi din prizonieratul rus. Desene vechi de 6 decenii, pe care artistul le-a păstrat prin cine ştie ce minune şi s-a gîndit să ni le prezinte. Dar cu ce ecou printre oamenii noului mileniu? 
Cobor la cealaltă expoziţie, de grafică sau de caligrafie japoneză a Rodicăi Frenţiu, care găzduieşte şi lansarea cărţii Florinei Iris „Patru nori coloraţi la răsărit”, pe care o laudă însuşi N. Manolescu, poate sperînd ca vreodată talentata prozatoare, nominalizată la toate premiile, dintre care pe unele le-a şi luat, să-şi aducă aminte de felul cum a lăudat-o. Etc. Într-un pulover bej şi cu pantaloni reiaţi. S-a îngrăşat, burtă, fund de bătrîn... Dintre scriitori, doar cîţiva, din suita preşedintelui: G. Dimisianu, care ţine să-mi dea mîna, Chifu, dar și Cocora, Micaela Ghiţescu, Tupan, Lupeş, desigur Condeescu, Carmen Muşat, dar şi Silviu Lupescu de la Polirom, căci au preluat Cartea Rom., unde se zice că a apărut noul roman lansat acum şi unde NM a devenit director, încă o sinecură, vezi bine. Ambasadorul Japoniei şi alţi cîţiva de la ambasadă. Aflăm că şi NM a fost în Japonia cu o bursă, dar recunoaşte că nu a scris nimic în chestiune... Belfereală...
Va urma 


Fotografii... primăvara cărților eterne..