miercuri, 1 mai 2013

Scriitorul zilei: Mihail Ralea   http://ilazu.blogspot.ro/2012/05/scriitorul-zilei-mihail-ralea-poezii.html



Ion Lazu - Pagini de jurnal 1992 
30 martie. Ieri, victorie de proporţii, dar şi caragialescă a aripei Roman. Surpriză? C., în dreapta lui P.R., la tribună, ba ia şi cuvîntul spunînd ceva în linia şcolii ardelene–Eminescu, într-un context ce-mi scapă. Oricum, Angela şi Sandu, f. fericiţi, de unde luni de zile mi-au oftat că Roman trebuie să se rupă de front. Manevrînd oribil, moţiunea lui a avut cîştig de cauză cu 64%, astfel Iliescu nu poate fi candidat al frontului la prezidenţiale dacă nu aprobă moţiunea cîştigătoare. Susţinătorii lui, umiliţi, protestează, unii părăsesc sala strigînd: Ne-a păcălit, jidanul!  P. R. se lăfăie în cîştigător, face caz de modul democratic în care s-au tranşat lucrurile. Sarabanda continuă şi luni, în Parlament, unde Văcaru îşi dă demisia de lider grup, alţii fac şi mai rău, declară că trec la PSM, fapt ce declanşază o acţiune de scoatere a PSM în afara legii etc. În paralel, Văcaru se regrupează într-un nou partid FSN-22 decembrie, deci pe un text de Iliescu.
Să-i spun stagiarei: Sunt oameni care nu pot spune cuvîntul mulţumesc. Li se încleşteazî fălcile, li se pune un nod în gît. Îi ajuţi, îi cari în spinare şi ei, pentru că au un suflet mic şi pizmos şi pentru că îşi simt inferioritatea, dar nu vor să se ştie asta, în loc de mulţumită, scornesc ceva pe moment, ca să se certe cu tine, să facă pe nemulţumiţii, pe nedreptăţiţii; se arată ofensaţi şi, pentru că simt că îţi sunt foarte datori dar nu pot recunoaşte asta, fie şi printr-un simplu mulţumesc, ei o dau pe ceartă. Omul meschin, cel care nu poate fi generos nici la nivelul unui biet cuvînt de recunoştinţă…

Poate scriind la jurnal nu facem decît să încercăm a găsi o coerenţă acestei vieţi care în mod vădit nu o are, ba chiar o respinge de plano.
C. devine unul dintre cei 5 sau 6 vicepreşedinţi ai FSN-Roman. El şi Stoica par a fi artileria grea a acestui elitist despre care un militar în termen îmi spunea că, în timp ce-l păzea cu arma în mînă, l-a auzit vorbind ca un derbedeu. Se pare că am avut o bună intuiţie spunînd că amicul C. va ajunge ministru de externe sau altceva la fel de important.
O săptămînă întreagă la Brad-Hălmagiu-Ineu-Moneasa, cu colegul Gică M., pentru argile colorate. La înapoiere, mă deprimă să văd că jumătate din terenul agricol e nearat. Ţăranul lipsit de atelaje, nu are cu ce plăti lucrările agricole. Cumpăr cîteva cărţi, la vechiul preţ, inclusiv Cuvente den betrani de Hasdeu. Singura afacere la care mă pricep.
Ce mă poate supăra, chiar mai mult decît nerecunoştinţa şi decît reaua credinţă, este acest mod de a vedea scrisul ca pe o hazna; insul, la adăpostul uşii închise, îşi aruncă dejecţiile minţii şi lăturile sufletului, el face din coala albă o cocină. O delimitare se impune: a spune adevărul despre un lucru nu înseamnă a mînji hărtia cu dejecţii. Aşa cum dintre manifestările umane ne interesează gîndurile, sentimentele, aspiraţiile, trăirile, faptele, iar nicidecum ghiorăielile de maţe, sughiţurile, mîncărimile, defecaţia, veninul. E drept, pagina se scrie în spatele uşii închise, însă acea încăpere unde scrii nu e privata, ci biblioteca. La umbra cărţilor în floare nu-ţi mai poţi permite să murdăreşti hîrtia, precum musca. Alta e lucrarea albinei pentru că alta e materia pe care o prelucrează. Foaia de hîrtie funcţionează ca o virtuală oglindă morală: scuipi pe coala de scris, te scuipi în faţă!
Luni mă duc să-mi iau de la Ion Creangă cele 30 de exemplare  Întîmplări din pădure… Gh. Zarafu, impresionat de textul meu, spune cu convingere: Du-o, domnule la Ecologişti, ca să vadă şi ei ce aport aduce editura noastră la lupta pentru apărarea Naturii! Ce-ar fi să-i propun lui Bleahu înfiinţarea unui premiu (onorific!) al Ecologistului? Despre MB cineva îmi spune în tren că nu a stat la tocmeală cu ministrul Finanţelor cînd a fost vorba de bugetul Mediului, ci a venit cu cifra aprobată de sus. Dacă nici Bleahu nu ştie să se descurce, atunci cine?!
O opoziţie fermă şi unitară în zona Zarand, iar în fostul regat multă fesenime.
Va urma


Cărţile prietenilor mei: Marius Tupan - Avocatul diavolului, Doina Uricariu - Maxilarul inferior, Petru Ursache - Istorie, genocid, etnocid.
























ion lazu, Fotografii...la Atena, marmoră pentru lumea întreagă...