25 febriarie: Corneliu Buzinschi, n. 25 febr. 1937 - d. 27 mai 2001
Dintr-o familie de ţărani, îşi face liceul
la Bacău, iar facultatea de Istorie-filologie la Iaşi, absolvită în
1961. A scris proză scurtă, nuvele şi romane, unele cu temă pentru copii
şi adolescenţi. S-a inspirat din atmosfera târgului provincial, dar şi din
istorie, cu unele mijloace de SF. Din 1967 a fost urmărit de securitate pentru
că se abătuse de la realismul socialist. Pentru Hoţii de vise a luat Premiul Uniunii scriitorilor. Imediat după
Decembrie 1989 a colaborat intens în presa de atitudine: Baricada, Dreptatea,
Alianţa Civică etc. Tată nenorocit datorită faptului că unica sa fiică
Anta Raluca Buzinschi, tânără poetesă de mare talent, s-a sinucis. Cum
spune clasicul: "Nu e pe lume durere mai mare..."
Opera: Secvenţe dintr-o margine de
lume, Bucureşti, 1966; Sfinţii se vând cu bucata, Bucureşti, 1967; Strigătul, Bucureşti, 1967; Numiţi-mă Varahil, Bucureşti, 1969; Ochiul alb al visului, Bucureşti, 1969; Porunca
cea mare, Bucureşti,
1970; Nuanţa albastră a
morţii, Bucureşti,
1971; Hoţii de vise, Bucureşti, 1972; Păcală şi Tândală, prefaţă de Ovidiu Papadima,
Bucureşti, 1973; Vina
noastră cea de toate zilele, Iaşi,
1973; Nuanţa albastră a
căderii, Bucureşti,
1974; Ulise trece pe
Strada Mare, Bucureşti 1974; Duhul
pământului, prefaţă de
Const. Ciopraga, Bucuresti 1976; Contemporanii,
Bucureşti, 1978; Divertisment
cu măşti, Bucureşti
1980; Aventuri cu
Varahil, Bucureşti,
1996; Noaptea umbrelor, Bucureşti 1998; Noaptea uşilor deschise, Bucureşti, 1999.
***
L-am cunoscut în treacăt pe Corneliu
Buzinschi, om înalt, vânjos, cu ochelari, barbă de lipovean, ins cu deosebire
blajin, însă marcat iremediabil de o mare suferinţă. Mi l-a prezentat poetul-medic
Pan Izverna. pe care, conducându-l spre blocul de scriitori din Apolodor 13-15,
ne-am întâlnit şi am conversat cu prozatorul băcăuan în dreptul bisericuţei
îngropate în pământ din Piaţa Operetei, către restaurantul Bucur. Cei doi se
vedeau mult mai des, Pan Izverna redactor la Dreptatea, iar Buzinschi unul
dintre colaboratori; se vedeau desigur şi în Apolodor, unde Pan Izverna îşi
vizita cumnata, pe profesoara universitară şi traducătoarea din literatura
franceză Irina Mavrodin.
Am pus două plăci comemorative la cele două intrări ale blocului
cu scriitori. Imaginea casei apare şi în albumul Literaturile Bucureştiului, ed.
MNLR, 2010.
Poezia zilei: Mihai Elin, n. 25 februarie 1941- 31 ian, 2010
Va trebui
Va trebui să
privim cu alți ochi.
Ei bine!
Cei mai bărâni
dintre noi
au câte două sau
trei
şi unii chiar câte
patru perechi de ochi
pe care i-au dosit
prin cufere, prin poduri
Şi scotocesc prin
lucrurile vechi
şi calcă în
picioare fotografiile vinete,
bâjbâie pe
deasupra,
foşnesc pe
dedesubt,
pipăind relicve
pâcloase
şi se ridică în
papuci de casă
cu strigate
anemice,
cu junghiuri în
oase
şi cu pânze de
păianjen pe fețe.
Cu ochii
regăsiți,
unii văd lumea
plecată spre dreapta,
alții - prăvălită
spre stânga,
unii o văd grozav
de turtită, pe brânci,
şi, în sfârşit,
cei rămaşi
nu o mai văd de
loc
pentru că ochii
lor sunt opaci de vechime.
Iar, noi, cei
lipsiți de memorie încă,
noi stăm în
ferestre,
cu fețele de var,
absorbind prin degete lumea
pentru ochii cei
adevarați.
Poezia zilei, Marian Drăghici, n. 25 februarie 1953
***
pe măsură ce se
însera
am privit pagina
albă goală
cu disperare
crescândă: pe un câmp luminos luminos
oare ultimii
funigei întunecară harul meu poetic sau
albul dinților tăi
femeie
răsăriteană? De
departe cred că aveam
o uimire-a figurii
de bătrân ce nu-și mai poate duce
biserica rămășiței
de la masa de
scris pân-la marginea patului
de la marginea
patului pân-la masa de scris
și lin începe să
plângă - și plângi și plângi -
pe treptele acelei
biserici
a rămășiței
cu albul ochilor
întorși mult în timpul din urmă
unde iar se văzu
tânăr și liber
într-un fel, între
toate
cel mai mult
iubind în înserare
aerul înserării
plin de idealitate.
(din HARRUM - cartea ratării, ed. Vinea, 2001)
Alţi scriitori:
Cezar Bolliac, m. 1881
Al. Duiliu Zamfirescu, n. 1892
Virgil Duda, n. 1939
Dan Doman, n. 1958
Ion Lazu - Biserica Stavropoleos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu