luni, 15 iulie 2013

Poezia zilei: Ion Murgeanu



 
Oraşul cu un singur locuitor

Mergeam şi eram singur
În oraşul tăcut în spelbul oraş
plin de flori vii încă
Şi pierdut ca-n ziua
Sodomei şi a Gomorei.
Marea curvă
care nu m-a văzut.
Ci eu pre ea am auzit-o
Rostind imprecaţii
Din moartea ei către mine
În oraşul cu un singur locuitor...
Mergeam fără scop
Fără stop fără refugiu
Aşa a fost de la începutul lumii.

(Din volumul Chipul şi asemănarea, ed. TipoMoldova, 2013) 


Scriitorul zilei: Nicolae Dabija
http://ilazu.blogspot.ro/2012/07/scriitorul-zilei-nicolae-dabija-poezia.html


Elisabeta Isanos: Drumul spre Ombria, XIX

(...) În fiecare zi, la un geam din vecini, un braţ scutură o cârpă, nu mai devreme de opt, nu mai târziu de nouă. De douăzeci de ani, aşa ştiu cât e ceasul, graţie mecanismului încastrat în zidul vecin, un orologiu cu figuri ca în turnurile cu slănini din cetăţile nemţeşti. Îmi ziceam că figurina nevăzută era, probabil, o gospodină care ştergea praful. Nu puteam decât să mi-o închipui, faţada vecină fiind perpendiculară pe fereastra mea, apărea doar braţul cu mâneca suflecată, profilat pe cer, parcă ieşea din nori. Doar câte un braâ, dreptul, apoi stângul, niciodată ambele în acelaşi timp.. Poate că femeia invizibilă era o Venus de Milo domesticită, cu braţele rămase la geam şi cârpa prinsă-n degete.
Într-o dimineaţă, braţele n-au mai apărut. Un ceas m-am învârtit fără rost, uitându-mă din când în când la fereastra din faţă. Pe la zece, un trup încotoşmănat într-un halat de molton, tip spital,a apărut parţial pe prichiciul ferestrei. Piciorul stâng încălecase pervazul şi atârna în gol, cu tot cu papuculîn formă de galoş. "Dacă strig, se aruncă...îmi spuneam. N-am slăbit-o din ochi. Simţindu-mi privirea, femeia s-a uitat la mine, s-a retras cu grijă înspre înăuntru şi a dispărut.
va urma 
N.B. Această carte poate fi citită în întregime, în mod gratuit, pe Google: Elisabeta Isanos... Biblioteca virtuală... Drumul spre Ombria, roman, versiunea pdf, 450 pagini. Există şi o variantă cu ilustraţiile autoarei, desene în peniţă, 620 pagini. Lectură plăcută ! 


Cărţile mele


Fotografii de familie... 
Eu cu Andreiu-Mic, vara lui 1984.