marți, 5 noiembrie 2013

 
Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”
Fundația Culturală Ideea Europeană, Contemporanul
Vă invită la lansarea portalului
Invitat de onoare și protagonist
Nicolae Breban
Demonii mărunți
Amfitrion: Aura Christi; Prezintă: Alex Ștefănescu
Evenimentul va avea loc joi, 7 noiembrie 2013, ora 15.00, la sediul central al
Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”, Str. Tache Ionescu nr. 4, București
Fundația Culturală Ideea Europeană
Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari,
pe care îi are, ci mai ales prin felul în care
îi recunoaște și îi stimează pe aceștia”.
Friedrich Nietzsche
Fundaţia Culturală Ideea Europeană lansează platforma on line galeriaartistilor.ro, care promovează o seamă de artişti români. În cadrul platformei bilingve sunt organizate o serie de secţiuni ce vizează romancieri, prozatori, poeţi, critici şi istorici literari, oameni de ştiinţă, pictori, sculptori, graficieni, actori, regizori ş.a. Între numele promovate: Ana Blandiana, Ştefan Borbély, Nicolae Breban, Emil Brumaru, Augustin Buzura, Aura Christi, Diana Cozma, Mircia Dumitrescu, Vasile Gorduz, Ileana Mălăncioiu, Virgil Nemoianu, Basarab Nicolescu, Lucian Pintilie, Ioan Es. Pop, Dumitru Radu Popescu, Doina Ruşti, Eugen Simion, Nichita Stănescu, Virgil Tănase, Eugen Uricaru, Monica Săvulescu Voudouri, Vladimir Zamfirescu ş.a.
galeriaartistilor.ro are ca obiectiv sporirea vizibilităţii şi cunoaşterii valorilor româneşti în lumea de astăzi, în care romancierii, prozatorii, poeţii, criticii şi istoricii literari, oamenii de ştiinţă, pictorii, sculptorii, graficienii, actorii şi regizorii români alcătuiesc un capital de imagine uriaş. Scopul proiectului este promovarea culturii, literaturii române vii şi a civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.
Promovarea valorilor naționale românești de către Fundația Culturală Ideea Europeană face parte din campania națională Valorile României – valori europene.
Motto-ul sub care se desfăsoară și se vor desfășura în continuare proiectele și programele inițiate de noi este Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari, pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi recunoaște și îi stimează pe aceștia”. (Friedrich Nietzsche) 
Pentru mai multe informatii, sugestii sau dacă doriți să preluați linkul și sigla galeriaartistilor.ro, va invităm sa ne contactati:
Fundaţia Culturală Ideea Europeană
Galeria artistilor
Telefon/Fax: 4021-212.56.92
2 ataşamente — Descărcaţi toate ataşamentele   Vizualizaţi toate imaginile   Distribuiţi toate imaginile  

Scriitorul zilei: Mihail Sadoveanu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-ilei-mihail-sadoveanu-poezia.html
Alţi scriitori din Calendar:
Mihai Sin, n. 1942
Nicolae Crevedia,m. 1979
Matei Alexandrescu, m. 1979   http://ilazu.blogspot.ro/2012/04/scriitorul-zilei-matei-alexandrescu.html


Poezia zilei : Nicolae Novac, (n. 1919)
Apoi adormim

Iubito, uite cum ţâşnesc din noi  durerile
Ca sângele şi apa din coasta lui Hristos.
Ne creşte mucegaiul în carne şi pe os
Când ne beau setos depărtările...

Batem în nopţi de smoală la nevăzute porţi,
Sărutăm cu patimă,hârci de amintiri, capete de morţi
Aruncate peste veacuri - punte.
Să adormim cu mâna destinului pe frunte.

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

17 dec 94. În zori, după ce Lidia pleacă la Şoimu, readorm şi visez la nesfîrşit că tata nu a murit. Intram în casă unde era Anişoara. Apoi ieşeam în curte, parcă la Găneasca, şi-l vedeam pe tata despicînd porcul, aplecat deasupra, printre alţi vecini, discutînd cu ei. Sora îmi atrăgea atenţia că nu e adevărat, că tata nu mai trăieşte şi că de fapt am adormit şi îl visez că e viu, aşa cum mi-aş dori. Eram pe de o parte contrariat, ştiind că a murit, dar eu îl vedeam aevea, în mare amănunţime şi nu-mi venea să cred că e doar o amăgire din vis, căci adormisem pe nesimţite, în casă. Toate aceste imagini cu tata viu şi în mişcare fiind de o mare pregnanţă, foarte convingătoare, ca un film; încît înţeleg bine de ce crede lumea în suflet, în viaţa de apoi, dacă şi alţii vor fi avut vise precum ale mele din ultima lună, de cînd tata nu mai este.
Mă întreb ce ar simţi Angela dacă ar avea astfel de vise; dacă i-ar fi murit copilul drag, părinţii, iubitul. Ea nu a păţit încă nimic grav şi iremediabil, pînă acum. Decât divorţul de un individ pe care nu-l iubise niciodată, pe care de ani mulţi îl dispreţuia şi îl înşela din răsputeri.
19 dec 94. Lovitură sub centură: dau telefon la Univers şi mi se spune că de doi ani m-au scos din plan cu romanul lui Nourrissier. Că de vină e dna Cismaş, dar ea deja plecase cînd eu am vorbit cu Denisa C., care a promis… Cîtă muncă pentru colaţionare, chiar cîţi bani, ca ei să mi-l arunce acum în braţe!
Luni 19 dec. a murit subit bunul meu coleg şi prieten Lungu Petru, la doar 55 de ani, în prima zi de concediu, cu ai săi în jur. S-au sculat pe la opt, au mîncat, ea s-a apucat de şters vitrina în sufragerie, el s-a dus din nou în pat, să citească. L-a găsit cu mîna la tîmplă. Îl durea puţin, apoi mai tare. I-a venit să vomeze, s-a dus din nou în pat şi treptat nu a mai putut vorbi; l-au mai dus degeaba la spital, deşi vărul lui, medic spusese că îl chinuie zadarnic. Un accident cerebral fatal, o hemoragie puternică.
Fericit în familie, tandru, suflet estet. Iubea ideile, cărţile, frumosul. Un ins religios, colegul cu care eram în cea mai bună comunicare la începutul carierei noastre geologice. Merg la ei şi acolo o văd, dar nu o recunosc din prima clipă pe Puica, atît de îmbătrînită şi slabă. Aflu că nu a împlinit 50 de ani. Sclava familiei, dar şi prietena copiilor ei, cel mare în ultimul an de facultate şi deja căsătorit, stînd tot la ei; fiică-sa Ioana, 20 ani, frumoasă. Îşi aminteşte de-o întîlnire cu mine pe str. Căuzaşi, se uita la o vitrină, la o rochie pe care nu şi-o putea cumpăra. Luată pe nepregătite, nu a ştiut ce să-mi explice, a fost o scenă confuză, ne-am intimidat amîndoi. A părăsit-o Marius, un om infatuat, bolnav de orgoliu, sictirist, după ce îi făcuse nenumărate scene, după ce de multe ori îşi luase cîmpii, spre disperarea ei, care i se mărturisea Marianei L. I-am spus, ca să o încurajez: Bunătatea e cea mai mare putere, ea te face inespugnabilă!
Peste noapte am rămas singur la căpătîiul prietenului meu, gîndindu-mă în fel şi chip şi lăsîndu-i pe ai casei să se întremeze pentru groaznicele zile viitoare.
Marianei: Pentru durere vei fi totdeauna singură, ea te va pîndi în colţurile casei, în gesturile copiilor, în amintiri. Totul poate fi împărţit cu cei dragi, nu şi durerea. Consolarea nu poate veni de la oameni, ci de sus.
(din Lamentaţiile Uitucului)
Va urma


Cărţile din bibliotecă: Maria Luiza Cristescu, Mircea Ciobanu,  Modest Morariu, Nicolae Florescu.



















ion lazu / Fotografii de sezon...