vineri, 15 noiembrie 2013


Scriitorul zilei: Al. Ciorănescu, n.1911   http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-al-cioranescu-poezia.html


 Alţi scriitori din Calendar:
Laurenţiu Ulici, m. 2000  http://ilazu.blogspot.ro/2012/05/scriitorul-zilei-laurentiu-ulici-poezii.html Vasile Conta, n. 1845
Anna de Noailles, n. 1876


Poezia zilei: Al. Ciorănescu
Încetare

Nici spaimă nici durere noaptea creşte
un lac de pace argintat de ploi
parfumul lui e fraged printre ploi
ca rodul ce-n hambare pârguieşte

nici jarul vechi nici flăcările noi
dar orb prin întuneric mai sticleşte
acest luceafăr dorul ca un cleşte
şi scut şi armă lungului război

atâta-i tot al vieţii chihlimbar
legat în fir de albă veşnicie
l-înşir pe deget fără să tresar

că-n capătul metaniei îmbie
închipuirea ultimului har
pe-a morţii stemă aur o fâşie

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)



Ion Lazu / O pagină de Jurnal, 1995
2 febr. 95. La Academie, discurs de recepţie Dan Rădulescu, vicepreşedinte al Academiei din 1993, frumoase fraze, însă pe Năică nu l-a prea convins, probabil pentru că are alte idei cu privire la aurul aluvionar şi cel din vulcanismul neogen. Răspuns Liviu Constantinescu, cam prolix, probabil s-a sclerozat. Un singur fotograf, nimeni de la televiziune.
Trec pe la Rom. literară şi Constanţa Buzea îmi spune că nu a uitat de Lidia, că a încercat o grupare pe ani, că prezentarea lui Mircea e foarte poetică, dar nu prea dă judecăţi de valoare. Va încerca să o publice de ziua ei. Acasă Lidia se bucură, i se pare că o vor citi toţi intelectualii din ţară, ba şi din afară. Eu: Da, inclusiv C., le rupem dinţii la toţi!
Dincolo, la Memoria, Banu Rădulescu îmi spune că fragmentul din Iosif Cireşan-Loga e slab. Bine, zic, acum îmi spuneţi, după cinci ani de aşteptare? Se bagă cu explicaţii şi Marilena Rotaru, precum că în Memoria trebuie să apară numai lucruri tari! O pun la punct: Numai ţipete sfîşietoare? Toţi au suferit la fel?
7 febr. 95. Criză gravă de sciatică, nu mă lasă să mă odihnesc, mai dureroasă şi mai sîcîitoare ca oricînd. N-am stat din cauza crizei decît o zi la Conferinţa scriitorilor: nimic de semnalat, nici o intervenţie remarcabilă; absenteism, nici o concurenţă la preşedinţie. Doar Iaru ne oferă, ironic, o mostră de campanie electorală americănească şi aud că s-a ales vicepreşedinte.  Mircea nu e pe nicăieri. A obosit, cred. Nici un scriitor nu e şi bun orator, m-am liniştit pe deplin. Cumpăr cîteva cărţi de la standul Cărţii Rom., Zidul martor al Florenţei Albu, pagini de jurnal 1970-1990 – o cronică neîndurătoare şi disperată a celor două decenii de calvar ceauşist, apoi clipa sublimă a revoluţiei, episodul înălţător al Pieţei Universităţii - şi nici o speranţă pe mai departe…
Zidul martor: Distrugerea clasei ţărăneşti, demolarea satelor, megalomania Câr(p)maciului, campaniile la radio şi TV, cenzura, securitatea, sfîrtecarea Bucureştiului, cozile, ticăloşirea, laşitatea, crima de stat, foametea, seceta, inundaţiile, falimentul socialismului multilateral dezvoltat. Obsesiile acelor ani demenţiali. O frescă în culori acide. Este impresionantă puterea acestei femei singure, operată pe inimă, cu fibrilaţii, care găseşte în scrisul-mărturie singura justificare de a rămîne în viaţă. Singuratică, deşi prietenă cu mulţi dintre scriitorii pe care îi cunosc. I-am dus cîndva nişte proze la Viaţa R. şi nu le-a publicat. Iubitoare de Bărăgan, Maramureş, Bucovina, de munte. Atentă la mişcările criticii literare. Din păcate nu am urmărit-o ca poetă. Zidul martor este o carte de excepţie. Să-i mai aud pe unii că nu a existat literatură de sertar!
Va urma


Cărţile din bibliotecă: M. Blecher, Octav Onicescu, Peter Neagoe.























ion lazu - Fotografii de vacanţă...