luni, 4 noiembrie 2013

Scriitorul zilei:
Traian Chelariu, m. 1966   http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-traian-chelariu-n-21.html
Tudor Muşatescu, m. 1970   http://ilazu.blogspot.ro/2013/02/scriitorul-zileitudor-musatescu-o.html

D.D. Pătrăşcanu, m. 1937 


Poezia zilei Ion Lazu


Răvaşe   

Sfârşit de august însorit. Amiază.
Cad frunzele cu faţa-n jos, corecte
Cum cărţile de joc, de circumspecte
Mâini împărţite, care nu trişează.

S-a răzleţit doar una, parcă trează
Cotind prin aer, trasă ca pe sârmă
Lăsând pe sus o zigzagată urmă –
Ca-n fine, peste cartea mea să cază.

O am închis, precum în ani ce fură,
În file strecuram răvaşe tandre
Ce le-adresasem unor copilandre,
Pe când nu comiteam... literatură.

Mesaje-n vânt, de  nimenea citite...
Precum e cel ce Toamna mi-l trimite.
31 august 2011


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

15 dec. 94. Cînd să plec la Dalles, începe o ninsoare grozavă, mă întorc şi-mi iau căciula, paltonul. Acolo lume foarte multă, însă doar 2-3 actori, doi trei scriitori, mulţi profesori şi elevi. C.S. nu ştie să facă decît serbări şcolare. Apare Copil, cu vreo duzină de elevi de la şcoala ajutătoare. Un cor pe care-l mai auzisem şi data trecută. Tia Peltz, un calendar cu clovni, 15.500 lei. Stau cu Ion Acsan. Vorbeşte din nou V. Andru. George Tei, în aşteptarea unui volum de rondeluri, Valeria Deleanu, Florin Saioc, George Ţărnea şi Gabriela Negreanu. Mai tîrziu vine Lidia; se produce în hol, aplauze entuziaste, o dă gata pe Tia Peltz şi pe Viorica Ghiţă Teodorescu de la Radio, aceasta promite să o prezinte la Antena 20, cum şi pe mine. Gabriela N., numai miere, se pupă cu Lidia, exclamă: Cît eşti de frumoasă!
16 dec. 94. Mai ieri, după ce s-au aplanat evenimentele de la Reşiţa, zice Angela: De fapt nu e mare sărăcie acolo, toţi fac bişniţă, o duc împărăteşte! Iar de mine, care îi atrag atenţia că ea a fost în Banat un an iar eu vreo cinci, zice: Nu ştiu cît de deschis eşti tu, ca să vorbeşti cu multă lume şi să afli care e situaţia…Spune asta după ce am făcut aceste ultime două campanii împreună... Zic, glumeţ: Păi eu de unde-mi scot subiectele? Dar gândindu-mă că nu mi-a citit cărţile şi că, oricum, nu ştie ce buchisesc chiar acum, adaug: Cînd mergem în tren, spre Avrig sau înapoi, eu leg discuţii, pe cînd Sandu al tău se înfundă în banchetă şi nu se clinteşte de acolo cinci ore, se uită doar pe geam şi atît. La această remarcă a mea, la obiect, colega tace. Ştie ea bine de ce. Ce-ar trebui să fac pentru a le scoate din cap ideea tîmpită că eu sunt un aerian, legat la ochi, care nu vede şi nu ştie nimic? Cred că nu am nici o şansă, ei au decis altfel! Dar o soluţie uiztată ar fi aceasta: Să-i iau de sus, să-i atac fără milă, să le arăt dispreţul meu suveran; să-i pun cu botul pe labe, clipă de clipă. Mereu în atac.... Pot eu să fac aşa ceva? Până şi ei au înţeles că nu pot. Şi atunci, scot colţii, printre gard...
(din Lamentaţiile Uitucului)
Va urma


Cărţile din bibliotecă : Nicolae Breban, Al. Ecovoiu, Pan Izverna, Leo Butnaru.





























ion lazu - Fotografii montane...







  


2 comentarii:

  1. Aici se vede o parte din parcul central, cu "orăşelul copiilor"; în plan secund blocurile de care am pomenit în ultima-mi întîmplare cu urşi, iar în fundal pădurea ce urcă spre Caraiman, din care veneau urşii la tomberoane.
    Mulţam, Ionule!
    Culai

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi se mai vede-n spatele unor veseli montaniarzi restaurantul ce se numea cîndva Caraiman, unde ades mă... dezalteram. CEPECA-i de după restaurant în sus. Faţă de forestieri, drumari, energeticieni şi desigur activişti (cu tot cu familiile şi jeep-urelele lor), noi bibliotecarii aveam parte de cele mai proaste săli şi locuri de cazare - toate la cît mai cucurigu!
      Dar, tîmpiţii şi leneşii nu realizau că ne făceau un imens bine: belvederi asupra Văii (parcă cu Jepi), dar şi a (parcă) Zăganului de peste Prahova.
      tot jE.

      Ștergere