vineri, 13 septembrie 2013

Scriitorul zilei : http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-sanda-movila-poezia.html

Alţi scriitori din Calendar
Edgar Papu, n. 1908
Eugen Schileru, n. 1916
Ioanichie Olteanu, n. 1923
Mihai Stoian, m. 2005
(despre aceştia, vezi şi Scene din viaţa literară; vezi şi Odiseea plăcilor memoriale...)


Poezia zilei: Antoaneta Bodisco, n. 1916

Ţărm danubian

Pluteşti în orizontul meu de navă,
printre-nstelate golfuri de lumină.
Cleştar de ceruri umede, blajină
respiră marea briza ei suavă.

În valuri reci - prea tulbure argilă -
îmi oglindesc hotarele de stele
Din alba unduire-a vîslei mele
harta uşor ţi-o rotunjesc, fragilă.

Ce gânditoare porturi, bucuria
deschide printre ancore de seară,
când îmi aprinzi în pânze nostalgia...

Şi-n evantai de unde, prin izvorul
de ore, clipa modelând fugară,
înalţ catargul tău, biruitorul!
Madrid, 1945.

Felină

Şerpuitoare formă-n ritm arare,
Te-nchegi din unduiri şi-ascunsă pândă,
Cu prea-nfricatul dor ce-ţi zburdă-n gheare.

Priveşti un zbor ce blând ţi-l priveghezi
Cu ochi prelung întunecaţi de pofte...
Din gând umbrit, un arc te încordezi.

Piezişul somn ar vrea să-ţi stăpânească
Neliniştea, dar trează e-n adâncuri,
Pândar statornic, gheara-ţi pământească.

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

3 mai 94. Patru zile la Slatina. Tata răcit, Anişoara foarte supărată pe el, că stă pe-afară. În vîntul rece. Dar bucuroşi de purcică, de cele şase raţe care în fiecare dimineaţă le dau şase ouă. Într-o seară, cea de Paşti, îi fac tatei o frecţie foarte temeinică, adică aşa cum aş vrea să mi se facă şi mie. Gândindu-mă că măcar râvna mea îl impresionează, până să se vadă rezultatele asupra stării sale de sănătate...

Lidia şi soră-mea se aprind pe tema tanti M., care mereu duce vorba. Le spun: Pot să o pun la punct una-două, dar degeaba, nu se vindecă. Reîncepe, peste o oră, peste o zi... E boală psihică. Zadarnic ne supărăm... Tata constată cu mare uimire că acum a rămas cel mai bătrîn om din comună, după decesul lui Ion Siminog, vecin cu Gheorghe Gheorghe. Merg până în satul vecin. Vorbesc cu Mărin a lu’ Briceag, cu Costică Magheru, cu Săndica Gicăi, cu fraţii Mitran şi Ghiţă Mudava de pe ulicioara spre izvor, cu fonfăitul lui Ilie R. Ilie şi în fine, cu Ion a lu’ Spînu, toţi bucuroşi să tăifăsuiască. (Toţi personaje de-ale mele, în romanul de familie...) Aflu că Ion, fratele lui Mărinică a murit acum un an, de ciroză. Şi alte veşti triste cu care nu mai împovărez pagina...

Tata revine cu precizări privind perioada Cioburciu. Au stat la început în gazdă la Avrum, spre capătul satului şi spre pădure. Primii cai au fost cumpăraţi din sat: Tuzic şi Lizica; vaca o cumpăraseră de la nemţii din Rîscîieţi. Etc. Tot el zice: Le dădeam pe datorie tuturor celor din Cireaşov şi ştiam pe de rost cît îmi este dator fiecare în parte; iar acum uit grozav. Dar nu-mi dă nici o mostră de genul acesta, ba dimpotrivă!

Va urma  



Cărţile din bibliotecă : Petre Stoica, Liviu Ioan Stoiciu, Marius Tupan. 













 




Ion Lazu - Fotografii de vacanţă...case din Bucureşti