4 ore în Piaţa Universităţii: UNIŢI, SALVĂM ROŞIA MONTANĂ! 

Despre "minerii" aduşi cu autocarele la Roşia Montană:
http://www.realitatea.net/localnicii-pro-rmgc-adusi-la-rosia-montana-cu-autocarele-un-clip-video-uimitor_1279434.html

Scriitorul zilei: Mihail Săulescu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-mihail-saulescu-poezia.html 
Alţi scriitori din Calendar:
Ovidia Babu, n. 1933
Negoiţă Irimie, n. 1932



Poezia zilei 
Ion Murgeanu: Am să mă ocup mai departe cu poezia


Am să mă ocup mai departe
Cu poezia orice ar fi să fie
În timp ce picioarele ei dezlegate
De toate păcatele firavei firi
Îmi fac cu ochiul dintr-o revistă
Pentru adulţi - şi salcia plânge
De singurătate în mijlocul oraşului
Peste mormântul lui padre Galeriu
Ne învârtim prin apropiere şi noi
Nu mai notăm nimic scriem în gând
Că mileniul acesta se va termina
Pe la mijlocul veacului trecut
Dar acesta poate fi un jurnal
Pentru lăcuste   cei mântuiţi
Urcă singuri muntele
Cu spinarea bătută de bice
Şi încă mai vor să-l urce în furci...




Lidia Lazu în recital. Bacovia de toamnă... 

Pansele negre...:

http://www.youtube.com/vatch?v=-bQEYKn9Cww

CARBONIZATE FLORI, NOIAN DE NEGRU:

http://www.youtube.com/vatch?v=Ri-WUOShcqA

muzica sonoriza orice ecou:

http://www.youtube.com/vatch?v=43vDBXXQC7E

acorduri, arpegii, armonii:

http://youtu.be/poBpN8oapvE  

Ion Lazu - O pagină de jurnal, 1994

21 iunie  94. Ticu D.: în orice uzină, întreprindere, dar şi în armată era un ofiţer sub acoperire, un specialist.

Colega a lăsat-o mai moale, reiese că nu se mai duce la ai ei ca o vijelie. Începe să le prindă mila, oricît de tîrziu.

Mîzgălituri de-ale lui A. pe marginea unor manuscrise. Pun mîna pe gumă şi-mi dau seama că nu mă lasă inima să le şterg. S-ar putea zice că exagerez.

Meciul Argentina-Grecia. Maradona gras, îmbătrînit, semănînd la faţă izbitor cu Antony Quinn, poate din cauza sîngelui lor indian. La primul contraatac argentinian, Batistuta marchează.

22 iunie 94. Să fim atenţi: Iisus este marele Disident: "Căci le-am dat cuvintele pe care mi le-ai dat tu." Ioan, 17.7. "Iată omul! le-a zis Pilat, arătîndu-l pe Iisus cu coroana de spini şi haina de purpură." Ioan 19.5. Pilat însuşi a scris cuvintele: "Iisus Nazarineanul, împăratul Iudeilor", în trei limbi: evreieşte, greceşte, latineşte. "Ce am scris am scris", a răspuns Pilat. 19.22.

23 iunie 94. Cu colegul M. , din Coralilor, ne amintim de Zmeurătu, satul lui natal din Vâlcea şi de Mânăstirea Jghiabu, acolo el are o mare livadă de meri de unde a scos anul trecut 1500 kg mere, livada e la drumul forestier. Vorbindu-mi, deodată îmi reamintesc cu pregnanţă chiar locul cu pricina, două conace unde stă omul cu caprele. Lui taică-su i-au făcut parastas de 10 ani, mama încă se ţine. La trecerea prin Zmeurătu, m-am oprit la casa lor şi le-am făcut părinţilor o fotografie pe care am expus-o cândva, chiar cu acest titlu: Părinţii colegului de facultate. Celălalt fost coleg , Florin A. spune, cu jale: De patru ani nu am cumpărat nici o carte. Foştii colegi mă întreabă dacă mai scriu. Scriu, că aşa mi-e felul de a fi, însă nu public. Cine să te citească în vremurile astea?! L-aţi auzit pe Florin, care fusese pătimaş cititor de-o viaţă.

După amiază mă culc şi visez nişte fragmente de literatură, una cu o casă de şiţă, ca la Ciocăneşti, în faţă un băietan, îl întreb: Ştii că în casa asta a stat Eminescu? Spune că ştie. Văd că era scris pe scîndurile pridvorului numele Poetului. Casă pe care eu am identifica-o după imaginea dintr-un manual, ca popas al poetului.

Un alt vis: nişte bărci cu care ungurii coborîseră pe Dunăre şi îi obligaseră pe localnici să fugă prin păduri, dar invadatorii nu au rezistat decît cîteva zile, au fost nevoiţi să se retragă, lăsînd casele localnicilor. Vedeam apa tulbure, lotcile venind şi cineva lîngă mine se ruga de pescar să-l treacă şi pe el de cealaltă parte a Dunării, unde eu nu eram tentat să ajung.

Poemul pierdut. Azi în autobuzul 300 îmi vine o idee grozavă, dar mă jenez să scot o foaie din servietă, convins că voi consemna ideea de îndată ce ajung la birou. Ca în atîtea alte rînduri, nu îmi amintesc absolut nimic, decît că ideea era clară de la un capăt la altul şi foarte convingătoare, ceva între un poem şi o aserţiune.

Prin Evul mediu, fără tăgadă, Cîmpia Dunării era încă, în mare parte o mlaştină cu păduri şi zăvoaie; procesul de drenare a continuat şi s-a radicalizat spre începutul secolului 20, cu adîncirea tuturor pîraielor. S-a adâncit în primul rând albia Dunării, un ditamai fluviu, care aici îşi sapă albia în roci sedimentare moi, fără duritate. Snagovul era o mlaştină, Bucureştiul se îneca între Dîmboviţe, Bucureştioare şi Colentine; însă pe atunci nu era o noutate să ridici cetăţi pe stîlpi, ca Veneţia, Amsterdamul, Petersburgul…

Va urma

Cărţile din bibliotecă:
ION MURGEANU - O sticlă în mare, Colecţia Opera omnia. Poezie contemporană, Ed. TipoMoldova, 2013

  

Scriitorul zilei : Virgil Ierunca    http://ilazu.blogspot.ro/2012/08/scriitorul-zilei-virgil-ierunca-poezia.html

Ernest Verzea  http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-ernest-verzea-poezia.html




Ion Lazu - O pagină de jurnal, 1994

13 iunie 94. După masă merg la banchetul lui Andrei, învăţătoarea o dă pe plîns, foarte emoţionată. Fata ei talentată la dans, A. are ezitări la poezie.

Se pare că Radu Greceanu, vtori logofăt şi cronicar oficial al lui C. Brîncoveanu, a fost ridicat de Turci odată cu domnitorul şi familia sa şi şi-a pierdut viaţa la Constantinopol. Însă despre dispariţia scribului nu s-a găsit nici un scrib să adeverească…

18 iunie 94. Poezia: Prietenul s-a uitat prin rafturi / şi a spus / Ştii că ai un înger în bibliotecă?

19 iunie 94- Cu Andreiu la Muzeul geologic, să vedem dinosaurii… păcăliţi şi noi ca toată lumea de tv, căci abia de mîine se deschide insolita expoziţie. Apoi o plimbare în Herăstrău. Facem două poze cu iolele pe lac. A. culege floricele de cîmp, bucuros că-i va face maică-si o surpriză. I-am vorbit de erele geologice. De evoluţia materiei vii, fără să ating problema Creaţiunii. Unele aspecte le ştie de la tv. În metrou, la întoarcere, cu el rezemat de umărul meu şi ocrotind florile într-o pungă de hîrtie, mă simt deodată fericit, copleşit de mulţumire, de împăcare, de duioşie.

Seara la tv îl ascult pe Vaclav Havel: Literatura a avut rolul de voce a opoziţiei, fără voia ei. În viitor îşi va recîştiga funcţia fundamentală, de investigare a universului uman.

Eminescu: Urît şi sărăcie, poezie recitată la sala Dalles de Ludovic Antal.

Eminescu: Nefericire, iată confesiunea mea.

(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)

Va urma

Cărţile din bibliotecă: Lucia Negoiţă, Ioana Ieronim, Niculina Oprea, Grigore Şoitu.

   













Lecturi publice. Poezii la prima vedere:  Lucia Negoiţă, Niculina Oprea...

 

Lucia Negoiţă, trei poezii la prima vedere...

 

Lucia Negoiţă: Dragă domnule Şerban Foarţă...

Niculina Oprea, 10 poeme dintr-un volum în pregătire

  
  


















Cele mai frumoase poezii: Ioana Ieronim, Grigore Şoitu... 

Ioana ieronim îşi selectează poeziile...

Ioana Ieronim citind din Triumful paparudei

Cei cinci protagonişti: Cornelia Maria Savu, Grigore Şoitu, Lucia Negoiţă, Niculina Oprea, Ioana Ieronim.

Printre atâţi poeţi, un fotograf amator...

Schimb de cărţi (cu autograf) între generaţii...

Scriitorul zilei: Geo Dumitrescu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-geo-dumitrescu-poezia.html 
Alţi scriitori din Calendar:
Vasile Pârvan   http://www.ziaruldebacau.ro/2011/06/25/84-de-ani-de-la-moartea-marelui-istoric-arheolog-si-scriitor-bacauan-vasile-parvan.html 

Valeriu Râpeanu   http://ilazu.blogspot.ro/2011/11/poezia-zilei-ion-lazu-in-zori-lui-edi.html

Poezia zilei : Vintilă Horia (1915-1992)
A murit un sfânt

A murit un sfânt undeva,
Lumea spune că e floarea de tei
Care miroase aşa.

Amanţii lunecă pe alei
ca nişte nave pe-o apă roşiatică
Vântul aduce fremătând dinspre ei

Zvonul din sărutarea văratică.
Strâmba, ca o stafie a zilei trecute,
Învie din colină luna lunatecă.

Visele şi cireşele sunt pe trecute,
Navele au ancorat în iarba udă,
Numai floarea de tei cu degete mute

Mângâie luna galbenă, nudă.
Doamne, cine miroase aşa
Din luna nudă, până-n pajiştea udă?

- A murit un sfânt undeva.

(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006) 



Invitaţie la lectură:
Ion Lazu - Odiseea plăcilor memoriale, editura Biblioteca Metropolitană Bucureşti, 2012
cartea poate fi descărcată gratuit:
http://www.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

11 iunie 94. La parastasul M.Eminescu-Gh.Eminescu de la ora 12 la biserica Precupeţii Noi. Preot Nicolae Cozma, nepot de-al lui Ion Creangă şi un alt preot mai tînăr. În strană, maica Sica. După veşnica pomenire Nicolae Florei spune ceva despre poeziile lui Eminescu de după 1883 apoi cîntă Tatăl nostru şi o Priceasnă. Printre participanţi: Pan Vizirescu, Pan Izverna, acad. Valentin Georgescu, Gh. Bulgăr, Iolanda Eminescu, primul magistrat femeie din România. Suntem invitaţi la părintele Cozma vreo 12 inşi, inclusiv Dan Tărchilă cu soţia. Fiindcă sunt pentru prima dată invitat aici şi pentru că sunt basarabean refugiat, mi se oferă locul de onoare din capul mesei. Dna Florei e din Soroca, refugiaţi în 1940. Pe el îl vizitasem mai an la Bocşa. Vorbim de moartea suspectă a lui Eminescu, de cartea lui N. Georgescu, de masonerie, de Veronica Micle, iar Florei despre succesele lui la Kazan, Ufa şi Celiabinsc. Ruşi pătimaşi după voci de bas. Un român îl aşteaptă după spectacol ca să poată vorbi cu el în limba natală. Îl îndemnăm să-şi scrie memoriile. L-am felicitat pe Vizirescu pentru Memorialul durerii. Maica Sica mi-a dat colivă pentru Lidia, ştiind ce mult îi place. Mereu atentă la celălalt, cu gând să facă un bine.

12 iunie 94. Mi s-a defectat reportofonul şi nu am bani să-l repar, tocmai acum cînd aş avea mai multă nevoie. Dacă M. C. şi-a dat demisia, să spun adio şansei de a apărea cu Rămăşagul în colecţia Scriitori români de azi.

De unde senzaţia că m-am îndepărtat de marea răscruce a vieţii? Şi cealaltă senzaţie: că eu şi prietenii mei trăim de fapt în lumi paralele? Popovici, Izverna, Andreiţă, Noni Cristea – oameni pe care îi simt aproape doar cînd suntem împreună şi care pînă la următoarea noastră întîlnire lasă găuri mari în atenţia lor, în a mea…

Ce cred despre Gutemberg? Că dîndu-i autorului posibilitatea de a fi tipărit şi citit şi indexat, le-a dat măcar o iluzie scriitorilor, ceva în care să creadă, pentru care să trăiască: în mai multe locuri şi timpuri… Pe de altă parte, inovaţia lui ar putea fi considerată o diversiune de proporţii planetare.

Ce cumplită pornirea de a-l distruge nu numai fizic, dar şi psihic pe deţinut! E inepuizabilă inventivitatea umană cînd e vorba să-l umileşti, să-l reduci la zero pe duşman, când îl ai la mînă, după ce l-ai înhăţat, l-ai lipsit de drepturi şi mijloace de apărare, l-ai bătut, schingiuit, înfometat, terorizat... De fapt tirania vrea să se asigure că are la dispoziţie absolut toate mijloacele, inclusiv torţionarii de rigoare, pentru a face din om neom. Că mai ales cei care fac caz de valori, principii, convingeri, omenie, curaj, cinste, demnitate, dreptate, credinţă etc. - mai ales ăştia - trebuie făcuţi să muşte ţărîna!

Revista ecumenică! A popilor securişti şi a securiştilor din literatură pe vremea lui Ceauşescu... Cine credeţi că sunt pravoslavnicii? Dinu S., Paul A., Ion D. B., Mihai N., Nicolae D… După ani de neruşinare, imposibil să ajungi un om decent, cu demnitate, cu obraz măcar.   
Va urma  

Alegeri la Filialele din Bucureşti
De la poeta Cornelia Maria Savu am aflat rezultatele alegerilor pentru preşedinţii de Filiale din Bucureşti.
Poezie: Dan Mircea Cipariu
Proză: Aurel Maria Baros
Critică şi istorie literară: Radu Voinescu
Dramaturgie: Horia Gârbea
Traduceri: Peter Shrager
Literatură pentru copii: Valeriu Stan

Cărţile din bibliotecă   

Ion Lazu - Fotografii de sezon - Povestea unui Amurg, III 

Scriitorul zilei: Grigore Hagiu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-grigore-hagiu-poezia.html 


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

(continuare 11 iunie 1994) Veneticii: Unul în prăvălia tatei îi ghiceşte măcelarului Marin X că va trăi 65 de ani. Şi aşa a fost, confirmă tata. Măcelarul, ca amic, l-a înjurat. Ghicitorul, care o mai păţise, zice: Dă de-o ţuică! I-a dat. Apoi i s-a uitat în palmă tatei şi i-a spus: Dumneata ai să trăieşti 92 de ani. Tata i-a dat două ţuici. Nu ştie cine era acel ins, sau nu şi-l mai aminteşte. Acum speră ca previziunea aceluia să se adeverească: 92 de ani. Îmi precizează: Tu, Ionele, mă vezi că mă mai ţin. Dar să ştii că mi-e foarte rău: ameţelile, slăbiciunea, astea mă omoară...

Subiect pentru Memorialul durerii: Ce a reprezentat pentru dv în detenţie poezia lui Eminescu? Concret. Cunoaşteţi versuri? Vi le recitau alţi deţinuţi?

Aflu că în Basarabia sunt doar 2,4 % păduri, prin comparaţie cu alte ţări europene, unde cifra ajunge la 25%. Să propun societăţii civile şi autorităţilor din Ministerul silviculturii să le dăruim cantităţi suficiente de puieţi pentru replantări masive.

Colega tatonează de cîtva timp ideea monarhistă. Citeşte interviurile cu Coposu. Ieri, f. indignată că ploieşteanca noastră nu a văzut în două luni niciunul dintre muzeele Parisului. Pare să creadă că acest doctorat îi strică de tot viaţa colegei.

Azi pe alee spre staţie îi depăşesc pe colegii de an Victoraş şi Paul P., abia mişcîndu-se, doi rablagiţi. Peste cîteva minute mă văd cu Emil A., şeful de promoţie, care-mi spune că tocmai s-a uitat pe nişte poze din studenţie. Ce tînăr erai, Nelule! exclamă. Mă uit de aproape la el, despre care Angela spune că nu l-au atins anii şi văd cearcăne gălbui, ceva nesănătos la tenul lui. Blugii îi scot în evidenţă picioarele strîmbe. Zice că sunt prea slab. Păi aşa sunt de cînd ne cunoaştem, zic.

Ieri, la Tîrgul de carte de la T. Naţional. Standurile străine îţi iau ochii, iar la noi, mare sărăcie! Fiecare editură n-a scos în doi ani decît 10-20 cărţi, mai mult traduceri şi prea puţini autori români. Te pup în fund, conducător iubit, titlul unei cărţi de D. Bănulescu. M.C. foarte răspicat, căci cu o zi înainte îşi dăduse demisia. La Fiat Lux în stand, cele două coperte desenate de mine, la cărţile mele încă neapărute. Porcul de Dumitraşcu, duhnind cumplit a băutură, gras, cu fundul pînă la călcîie, discută cu un domn de lîngă mine, dar se face că nu mă vede. Ăsta-i omul! Adică dihania…

Va urma 


Opriţi dezastrul Roşia Montană!
Citiţi: Există alte metode moderne în afară de cianurare! 
http://www.pressalert.ro/2013/09/metoda-cianurarii-nu-este-singura-posibila-la-rosia-montana-ce-spune-un-expert-despre-adevarurile-ascunse-ale-proiectului/

Cărţile din bibliotecă  

ion lazu - Fotografii: Lecturi cu public la BCU, Fundaţia Carol I:
1. Poezii la prima vedere - Gabriela Toma   
Poeta se prezintă (pe Reţeaua literară):

Despre mine : Absolventa a Facultatii de Litere, Master Teoria Literaturii - Universitatea Bucuresti, bursa Erasmus la Royal School of Library and Information Science din Danemarca. Am debutat in Noul Horizont - Cofa de vigia. Suplemento cultural de creatión artística y vigilancia tecnologica (noiembrie 2007), publicaţie a comunităţii române din Valencia, iar in tara - la Revista Tomis (aprilie 2008). Pe tot parcursul anului 2007 am participat la Atelierul de creaţie „Poezie în viaţă” coordonat de Nina Vasile, iar în decembrie am citit in Cenaclul Euridice.

G.T, în portocaliu, alături de poeta Cornelia Maria Savu (a moderat soareaua, suplinindu-l pe Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul Proiectului, absent...) şi de cei trei susţinători ai săi.

2. Cele mai frumoase poezii - Anca Mizumschi, Nicolae Tzone  

Susţinătorii lui Nicolae Tzone.

Cornelia Martia Savu, ascultîndu-l pe Nicolae Tzone, Anca Mizumschi, alegându-şi poemele şi un fotoreporter cu aparatele sale.

Cupola elegantului foaier al Fundaţiei.

Cei trei actanţi ai secţiunii Cele mai frumoase poezii. Au absentat: Mihai Gălăţanu şi Horia Gârbea (aflat în străinătate...) 

Poeţii N. Tzone şi Anca Mizumschi, pe Strada de C'Arte (Proiect ce a atras 34.000 lei de la ACFN ...şi 3-4 spectatori în sală...)