duminică, 27 ianuarie 2013

O pagină de jurnal, 1990; Cărţile prietenilor mei: Florian Silişteanu , Fotografii de iarnă...

ion lazu: O pagină de jurnal, 1990



10 sept.1990.  Mai ieri, incendiu la Oradea, apoi altul la Făgăraş, unde o secţie sare în aer. Merg acolo Roman şi Vătăşescu. Accident? Neglijenţă? Sabotaj?
Ungurii reeditează o carte comandată de Senatul Maghiar în ’43 pe tama misiunii europene a Ungariei şi a incompetenţei României de a guverna Ardealul. Teze revizioniste. Vorbeşte Virgil Ionescu şi Raul Şorban, cunoscut ca Antihortist.
Citesc abia acum articolul lui Mircea Dinescu din Liberation despre rezistenţa calmă a lui Dorin Tudoran. Încep o carte tradusă de D. Ţepeneag, cu o prefaţă meşteşugită, deşteaptă, avizată.
Secetă mare, se simte la hidrocentrale. Leul - din ce în ce mai neconvertibil…
Patriotism: Cînd o să avem şi noi nişte prezentatoare de nota 10, frumoase foc?
Azi, o relatare despre dramele bucovinenilor care în ‘40 voiau să treacă în masă peste Prut, în România. I-au incitat să fugă în masă, dar i-au aşteptat cu mitralierele pregătite şi i-au masacrat. Va fi o comemorare, se va ridica un monument la Fîntîna Albă…
Tremur pentru Basarabia, căci îi au în coastă pe ruşii aduşi la Tiraspol. Snegur şi Druc merg la Gorby să ceară asigurări şi să facă parte din Federaţia rusă.

14 sept., vineri dimineaţa. Aseară am vorbit la telefon cu L. şi A., ea foarte îngrijorată că a răguşit tocmai înainte de proba aceea. Am încurajat-o cu hotărîre. Nu mă auzeau aproape de loc, eu îi auzeam foarte bine. Andrei a spus că-i e dor de mine, apoi a tăcut, cum tăcuse şi înainte de asta. Le dau iar telefon duminecă seara.
Ieri, la mina Ferdinand din Dognecea, mă îngrozeşte şi mă revoltă jaful fără seamăn: toată aparatura din subteran scoasă afară şi devastată – aspectul e jalnic, de cimitir, sunt pagube de milioane… Acum vreo lună mai era un paznic acolo, care spunea că n-ar avea curaj să se ia cu hoţii, noaptea. Dacă nu au putut să asigure păstrarea acestor bunuri, măcar să fi organizat o licitaţie. Acum e prea tîrziu, ce er de valoare şi imediat folosibil s-a subtilizat, iar utilajele rămase pe loc, dar descompletate nu le mai vrea nimeni. Să scriu un articol la Realitatea Bănăţeană? O asemenea inconştienţă la scară naţională va fi amendată de istorie.
România pe penultimul loc în Europa, practic lipsită de şansele de a ajunge în rîndul ţărilor civilizate. Una spune Roman, alta Brucan şi alta Anghel Rugină. Fapt e că nu se întrevăd posibilităţi de redresare. Şefii sindicali, ca să se remarce, ca să pună temelia unei cariere politice personale, îndeamnă la grevă. Producem tot mai puţin, dar pretindem tot mai mult. Guvernul vorbeşte de reaşezarea preţurilor. Atunci să vezi, cînd va fi clar că nu ne ajung banii de trai!
Azi noapte trei vise, unul cu traducerea unei poezii, altul era dezvoltarea temei libere: fă-ţi datoria; al treilea, cu o tiribombă…
Este în afară de orice dubiu că avem duşmani pe scară internaţională - pînă la un punct mi se pare chiar firesc, doar concurăm la împărţirea aceloraşi fonduri de ajutorare, e deci foarte important să te plasezi în frunte, să-ţi luxezi concurenţii… Dar de aici pînă la teoria unei conspiraţii e cale lungă… Ce-i drept, România ajunsă pe mâna câtorva, e o pradă grasă – fie ca sursă de materii prime, fie ca piaţă de desfacere.
Ştiu că asta nu poate schimba nimic în lume, totuşi  notez aici că de alaltăieri au apărut brînduşile de toamnă prin pădure. Iar azi la amiază, ieşind din cameră unde bat la maşină, ca să mă dezmorţesc la soare (însă fără succes…),  pe rondul din curte al dlui Carol B. văd un toporaş înflorit, înmiresmat. Pentru prima dată găsesc toporaşi înfloriţi toamna. Asta ce să însemne?



 Cărţile prietenilor mei: Florian Silişteanu: Pământ nicăieri, Ed. Semne, 150 pagini