miercuri, 20 ianuarie 2016





Ion Lazu - O pagină de Jurnal american, 2008

 

Urcăm o dată cu după-amiaza şi suntem deodată între arborii sequoia, monumentali. Dar avem încă de mers, de data asta numai pe creastă, mereu spre sud, cu trâmbe de nori care se ridică şi apoi se prăvălesc de cealaltă parte a masivului muntos. Aici e aici! Intră un pic de frică în Lidia, o simt crispată, de pe locul din stânga mea.  Se uită uluită la minunățiile din jur, dar...În ce mă privește, am genul meu de curaj, de parcă de fiecare dată am mai mult de câștigat decât de pierdut...
Ileana conduce cu tot curajul, dacă tot s-a încumetat să ne aducă până aici; şi iată-ne ajunşi într-un loc mai deschis, cu diverse construcţii, toate din lemn, niciuna cu etaj.. Este recepţia. Mergem şi rezolvăm, dar intrăm şi în nişte magazinaşe, cumpărând cine ştie ce, de-ale gurii dar şi fleacuri turistice, vederi, pliante, ghiduri... Poze. Mergem să ne instalăm. O căsuţă de lemn, cu două paturi şi un calorifer pe care îl conectăm imediat, căci aici ne aflăm la peste 2000 m – şi să nu uităm că am urcat neîntrerupt, de la 100 m altitudine până deasupra norilor... Grand grove village.
Va urma



Imagini din Sequoia National Park, I