Ion Lazu - O pagină de Jurnal american, 2008

... Ne mobilizăm să ieşim din oraş spre colţul său nord-vestic (eu mereu cu pliantele în mână, să văd ce și cum...), de unde se lansează celebrul pod Goden Gate, dar mai întâi trebuie să reajungem  la malul golfului, tăind orașul în diagonală, să traversăm o zonă verde, cu cimitire şi memoriale şi..., iar când ajungem în capătul lui Golden Gate, deja este spre seară, cam înnorat şi vânt; o vreme neprielnică, proximitatea Pacificului își spune cuvântul…,  totuşi ne angajăm pe pod, fără însă a ne putea bucura de un regal, căci dinspre golf, sau dinspre Pacific, prin amestecarea curenţilor de aer, vin mari vălătuci de nori. Ajungem dincolo, cred că podul nu are mai mult de 1 km lungime. Înaintăm pe cealaltă parte a golfului, o zonă mai ridicată, împădurită, fără multe imobile; ar fi de mers să vedem cine ştie ce obiectiv turistic important, însă vremea nu ne dă curaj, suntem şi cam obosiţi şi de fapt suntem supra-saturaţi de impresii nu îndeajuns asimilate, aşa că hotărâm să ne întoarcem spre casă. De data asta Ileana se dirijează mai mult pe marginea orașului/ a golfului, printr-o zonă de docuri, de port militar, apoi ne tentează un cartier mai dubios, poate italian sau aşa ceva, probabil cu viață de noapte etc.; în final revenim la Bay Bridge şi înapoi spre casa familiei Leonte, unde descuiem şi ne descurcăm singuri, căci gazdele au zburat în vilegiatură la Las vegas, biletele fiind pentru 7 zile sau poate 10, cumpărate de cine ştie când. Dormim pe săturate, după ce rezolvasem cu încărcatul bateriilor de filmare.

Va urma


Imagini din San Francisco, V.