duminică, 27 martie 2022

 26 martie  Felix Aderca, n. 26 martie 1891  - d. 12 decembrie 1962

 

Description: Descriere: Aderca.JPG

 

Născut în localitatea Puieşti-Vaslui, a început liceul la Craiova dar nu l-a dus la capăt. Fire independentă, a năzuit să-şi creeze un drum propriu. Tentativa din 1914-1915 de a se stabili la Paris a eşuat. Măcar Al. Macedonschi reuşise să publice acolo câteva plachete de versuri... Revine în ţară, şi, deşi evreu de origine (numele real Zelicu Froim Adercu) participă la război ca soldat, este decorat. (Asta îl va ajuta să scape, în perioada legionară, de detaşamentele de muncă.) Din 1920 se mută la Bucureşti şi până în 1940 este funcţionar la Ministerul Muncii. Foarte activ în viaţa literară, ataşat Sburătorului şi patronului său Eugen Lovinescu, deschis spre toate influenţele moderniste, actant de primă linie al vieţii literare interbelice, omniprezent, foarte cunoscut în breaslă, militând pentru impunerea la noi a unor Proust, Mallarme, Paul Valery, a ajuns să creadă despre sine că este realmente iniţiatorul unor curente literare nu numai la noi ci în lume.

Publicase la Craiova câteva plachete de versuri, în registru simbolist, cu titluri şocante, de exemplu: Stihuri venerice, care nu au reţinut atenţia. Acum colaborează la nenumărate reviste ale vremii, neţinând seama de orientarea politică a acestora. Romane: Ţapul, 1921, Femeia cu carnea albă, 1927, cărţi de eseuri: Mic tratat de estetică, 1929, piese de teatru, dintre care doar una pusă în scenă şi care nu a prea convins; Felix Aderca, scriitor prolific, divers, proteic, a dat şi alte romane precum Omul descompus şi Oraşele scufundate (subiect de anticipaţie), dar nu a dat marea carte care să rămână. Poate capodopera sa ar fi Mărturia unei generaţii, carte de interviuri, 1929, care dă seamă despre mişcarea literară avangardistă de la noi de după primul Război Mondial.  Pensionat în 1948, în mod neaşteptat a avut nenumărate frecuşuri cu cenzura comunistă, cu editurile. Paralizat după un accident de circulaţie, s-a stins în 1962, probabil convins că Regimul nu este ceea ce visaseră militanţii de stânga.

Nici o referire la Felix Aderca la orele de literatură română din liceu. În mod evident, nu se plasase corect pe linie; şi, desigur, i-o luaseră alţii înainte, mai versatili, oportunişti. În schimb la editura Vinea (unde am fost redactor-şef preţ de vreo 10 ani), care în aceste ultime două decenii de după "evenimente" s-a ocupat intens de reeditarea literaturii de avangardă şi de actanţii acesteia, Felix Aderca devenise, alături de Saşa Pană, un autor de referinţă.

 

 Aflaţi mai mult: http://www.autorii.com/scriitori/felix-aderca/

*

Am pus o placă memorială în str. Sf. Constantin, nr. 31 A, zona Schitu Măgureanu. Imaginea casei apare şi în albumul  Literaturile Bucureştiului, ed. MNLR, 2010.

 

 

Description: Descriere: *

 

 

 

Alexandru Ciura, n. 15 nov. 1876 - d. 26 martie 1936

 

Description: hHz_UeUaQ89ZToc5YhsX8hYuTn7uAUvoMhgCydd11-hoRVG-9PnG1vraik94Hs7wiGU34g=s109

 

De felul lui din Moţime, îşi face studiile gimnaziale-teologice la Blaj şi Sibiu, continuate la Budapesta, de unde va reveni ca profesor la Sibiu, Blaj şi la liceul Gh. Bariţiu din Cluj. Încă la studiile budapestane fiind, fondează împreună cu Octavian Goga şi A.P. Bănuţ revista Luceafărul, 1902, care din 1906 se strămută la Sibiu. Colaborează şi la alte reviste cu nuvele, foiletoane, traduceri. De orientare naţionalistă, cum altfel?, va fi unul dintre principalii militanţi pentru Unirea din 1918, redactând textul apelului pentru Adunarea din Câmpia Libertăţii. Într-un cuvânt, omul potrivit la locul potrivit (pentru cei ce militează din toate forţele sufleteşti pentru neam şi ţară). Casa memorială Al. Ciura de la Blaj - Mica noastră Romă, îi nemureşte numele şi faptele.

Ca nuvelist, a relatat aspecte din primul război mondial, când ardelenii de sub Austro-ungari erau nevoiţi să combată împotriva fraţilor de dincoace de Carpaţi. Fraţii în război, 1916,  Sub steag străin sunt titluri în sine grăitoareA scris despre Eminescu şi Coşbuc, despre Vasile Lucaciu, despre Avram Iancu. A tradus câteva romane.

Un cultural, un militant am spune astăzi. De fapt un soldat ce s-a jertfit pentru Idee. Unul dintre cei mulţi. Necesari. O literatură nu se constituie numai din scriitori excepţionali. Există un "freatic" pe care se edifică marii arbori ai culturii. Azi un nume aproape uitat, cum se întâmplă. Reeditat în 1966; prezent în DSR  editat de Mircea Zaciu şi colaboratorii.

Şi apoi: există un liceu în Blaj ce-i poartă numele. (În biblioteca acelui liceu, după o consfătuire a francofonilor, Lidia Lazu a susţinut un recital bilingv, în română şi franceză, din lirica lui Lucian Blaga...) Există o casă memorială. O placă comemorativă. O celebră fotografie de grup, ce-l înfăţişează pe Al. Ciura împreună cu scriitori precum I.L. Caragiale, Oct. Goga, Şt. O. Iosif, Victor Eftimiu, veniţi la Blaj să asiste la celebrul zbor al lui Aurel Vlaicu.

***

De pe internet, postez acest interesant text al unuia dintre nepoţii scriitorului:

"La Blaj, în grădina casei bunicului meu Alexandru Ciura, cu ocazia zborului lui Vlaicu deasupra Câmpiei Libertăţii, au fost invitaţi prietenii bunicului meu: I. L. Caragiale, George Cosbuc, Victor Eftimiu, Octavian Goga şi St. O. Iosif. Zborul a durat 29 de minute şi a fost aplaudat de 30.000 de spectatori. Fotografia făcută de grupul enumerat mai sus, a apărut în Revista "Flacara" Nr. 38 (954) din 15 septembrie 1973, Anul XXII. - La 4 nov. 1918 a redactat în numele Consiliului naţional român din Blaj, Chemarea adresată "Fraţilor Români" de a participa la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia la Marea Unire.

După Unirea din 1918, a fost (aşa cum aţi mentionat), primul director român al liceului Gheorghe Bariț din Cluj. - Aproape uitat de toată lumea, este înmormantat la Cluj în cimitirul din centrul oraşului."

 

 

Poezia zilei, Ioana Crăciunescu,  n. 26 martie 1958

Description: SIjeUiH9i12EWfjZapXQrnf0kJHrFVJdgYjqHT6T38rRtNexhU11H53C6I2Goy4OPhc_nw=s85

Cheie sub preş

Trebuie să îmi spui cine eşti.

Cum ai lăsat familia ta pe ape

femeia, copiii,

şi alergai pe mal prin ţipetele ierbii –

şi cum ai

împăturit toate malurile,

le-ai pus în portofel şi ai plecat.

 

Trebuie să îmi spui despre

construcţiile tale vizionare arse de

rebeli până în temeliile fiinţei.

 

Toţi am trecut pe acolo

cu stânci, cu pietre, cu arbalete,

pe unde toţi se feresc să o spună

cresc masacre.

 

Mărturia e o femeie grasă,

dormind dintr-o infinită candoare,

pe un morman de coceni descojiţi

un chibrit face totul - o picătură de otravă.

 

Să intri violent cu avionul în zid,

la prânz să laşi cheia sub preş,

pentru fetiţa ce vine de la şcoală.


(din România literară)

 

Alţi scriitori:

Mircea Ivănescu, n. 26 martie 1931- d. 21 iulie 2011

Valentin Lipatti, n. 1923

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu