vineri, 25 octombrie 2013

Scriitorul zilei: Dimitrie Popovici   http://ilazu.blogspot.ro/2012/10/scriitorul-zilei-dimite-popovici-o.html 
Alţi scriitori din Calendar:
Darie magheru, n. 1923
Eugen Constant, n. 1890

Poezia zilei: Ion Lazu

Cântec la marginea apei
                                  Lidiei
Pe malul apei, scund
Într-o raclă de prund
Să ne iubim – orbi
De lumina din plopi
Şi de frunza ce scapă
Sau licăre-n apă.

Noi, pierduţi, fără chip,
În culcuş de nisip
Astupaţi între maluri
Cu timpanele-n valuri

Încleştaţi să ne doară
Desfăcuţi în afară
Duşi prin somn mai departe
De-acest râu fără moarte.
1975, Alexandria.



Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994 
15 nov. 94. Nils Bohr: “De cîte ori am o nouă idee, îmi vine să mă sinucid”… poate cu înţelesul că ideile ştiinţifice în era nucleară devin arme de distrugere în mîna omului politic.
Cred că invenţiile sunt şi ele, în mare măsură, urmarea dorinţei omului de a-şi cruţa eforturile. Secolul al XIX-lea, pe lîngă multele invenţii tehnice a inventat şi cele trei opturi. Asta a împins omenirea înainte, însă deja a apărut o mare problemă: ce să facă omul de rând cu timpul lui liber? În comuna primitivă avea ocupată absolut toată ziua, alergând să-şi găsească hrana; e clar că omul modern nu-şi poate gestiona corect timpul liber în excedent, se ajunge la dezechilibre, la mode aberante, deviate. Iar între o distracţie şi alta la fel de stereotipă se strecoară momente de angoasă, goluri existenţiale greu de cîrpit… În era primitivă, omul ştia că nu are decât o luptă, pentru supravieţuirea sa, mâine. Acum ştie că are în faţă nişte ani de viaţă cât de cât asigurată – şi problema e că nu poate să şi-o umple cu activităţi interesante, care să-i acapareze în întregime atenţia.
Kepler, astronom faimos, dar şi astrolog totodată, aflat în căutarea muzicii sferelor. Şi nu numai el. O căutase şi Pitagora, o vor căuta unii, în continuare.
16 nov. 94. Ceaţă pînă spre prînz. Aseară vorbesc cu C. Sorescu. Îi spun că din Aleea Modrogan mi s-a dat un răspuns misterios. C.S.: Da, a plecat de la partid, a rămas cu editura; revenind din concediu şi-a dat seama că vechii colaboratori îl înlocuiseră. Invidia, scosese deja cîteva cărţi de doctrină democrată; mi se plînge că e foarte dezamăgit de viaţa politică, de politicienii pe care îi doare în cot de starea ţării. În concediu a învăţat să lucreze la calculaor; greu la început, ca un animal imposibil de dresat.
17 nov. 94. Mai cald, ceaţă. Ieri la prînz lansarea Confesiunilor violente de N. Breban, la editura Doinei Uricariu. Apare Smaranda Jelescu, Dinu Abăluţă, Geta Dimi. Apoi Paleologu, Iosif Sava, Ticu Dumitrescu, Aug. Buzura, Mircea Sîntimbreanu etc. Se dă un filmuleţ împresionant cu inimile din Piaţa Universităţii. Prezintă Zigu Ornea şi George Pruteanu, citeşte Rodica Mandache. N .B. asaltat de reporteri, dar foarte emoţionat, se vedea pe faţa lui că îl apucaseră năbădăile. Ne dă autografe, vorbesc cu C. Iftimie, îmi propune nişte hîrtie mai ieftină de la basarabeni.
Azi deja citisem o jumătate din carte: N.B. a vrut să ajungă mare scriitor, dintre cei care dau tonul în literatura unei ţări, care atacă marile teme ale vremii. Shakespeare, Dostoievski, Th. Mann, Joyce, Proust. Bine pus la punct teoretic, filosofic, în teoria literaturii. Front comun cu Nichita, Matei Călinescu, Cezar Baltag. Cel mai important oponent al lui Barbu. Ajunsese în C.C., ajunsese şef la Rom. literară; aveau un vis estetic, racordul la cultura europeană. Mama nemţoaică, tatăl preot greco-catolic. Mentori: Slavici, Rebreanu, Lovinescu, Titu Maiorescu; apologia Şcolii Ardelene, a românismului. Nu-l place pe Caragiale, cum nici Eugen Ionescu nu a făcut nimic pentru Caragiale la Paris. În schimb l-a făcut pe Cioran cel mai important scriitor din Est, lucru care îl indignează pe Breban. Se lasă dus de ideile lui, alteori dus de stil, dar nu se opreşte, speră că astfel se descoperă pe sine. Astă vară citisem eseurile lui Nichita Stănescu, pare să-l fi influenţat esenţial, exemple: nu mă intresează cărţi ci scriitori, nu opere ci destine. Breban le băgase la cap. Te faci mic cînd asişti la tururile de forţă prin cultură ale lui Breban. Am citit şi eu unele dintre cărţile la care face referire, dar el parcă a dat un doctorat pe fiecare dintre ele; a mers la esenţă. Şi nu a uitat lecţia nici azi. Supradotat intelectual. Alt compas! 
Veneticii: Originea mea obscură, ca a mai tuturor conaţionalilor, într-o ţară fără tradiţia scrisului; nu ne ştim bine decît bunicii, în mod excepţional străbunicii, avem dinspre ei doar cîteva informaţii disparate, verbale, circumstanţiale. Asta dă o trăsătură specifică acestui popor.
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
Va urma

Dublă lansare la Iaşi: Petru Ursache, Etnosofia şi Magda Ursache: Comunismul cu rele şi rele, ambele apărute la ed. Eikon.

Postez comentariul primit de la prietenul scriitor pietrean Nicolae Ciobanu:
La trecute 24 de ore de la eveniment, cu o selecţie de necosmetizate poz(n)e realizate de amicul Virgil (cu tare poznaticul meu aparat) şi încă groggy subt avalanşa impresiilor,
cu bucurie Vă spun că...
Ieri, 24 Octombrie 2013, am participat (invitat) la Casa cu absidă, sediul Filialei Iaşi a USR, la o dublă de carte lansare a Editurii Eikon, sub numele de autor URSACHE (v. afişul).
Renumitul etnolog şi om Petru U. a fost prezent şi Acolo, cu ediţia a IV-a - Etnosofie - revăzută şi sporită de chiar autor, înainte de a se retrage întru veşnică hodină, de Schimbarea la Faţă, a acestui an.
La rîndu-i, poate cea mai combatantă scriitoare şi  diaristă de opinie de Acum, Magda U., i-a stat alături lui Petru al său, cuminte şi curajoasă, cu antologia de judecăţi la adresa "Comunismul(ui) cu rele şi rele". Motto-ul cărţii întrece orice, oricît de inspirat comentariu: Pentru Petru, mereu cititorul prim al cărților mele, care mi‐a indicat motto‐urile acestei cărți: / spusa unui țăran român, în dialog cu Ernest Bernea: / „Dreapta‐i mai bună şi‐i mai de cinste. Ştii cum se zice la Scriptură: şi s‐a suit la ceruri şi stă de‐a dreapta Tatălui.”
şi
din Ion Zubaşcu / „nu pot să mi‐l imaginez pe tatăl meu/ nici pe tatăl țării în care trăim/ pe tatăl acestei țări numită România/ decît făcînd puşcărie politică/ ucis de Securitatea din Sighet în 1950/ în 1850, în 1550/ în 550/ înainte de naşterea lui Cristos, a lui
Burebista/ din cea mai adîncă antichitate/ făcînd mereu puşcărie politică/ şi fiind ucis în închisoarea din Sighet/ mereu ucis la 29 de ani.”
Fie bineprimit acest dar in memoriam, de la Magda lui."
A se reţine: "Pentru Petru... de la Magda lui." !

Dezvolt introducţiunea, doar cît să mă limpezesc eu, sperînd să Vă lămuresc puţin şi pe Voi: am avut cinstea de a mă recent bucura de atenţia legendarei familii Ursache, de pe Bahlui (mai precis'naltul Copou), prin medierea altei familii, Lazu, de pe Dîmboviţa (mai precis megieşi parc IOR). E doar 1 an şi 5 luni de Atunci, cînd mi s-a făcut dar dedicat şi sincer din "Vieţile cărţarilor contimporani - după Magda U", faptă ce m-a uns drept suflet!
De atunci, "îi vînez" noapte şi zi, internaut, să-i descopăr ce mai fac, pe unde publică şi ce. Şi mă bucur să îi citesc, de parcă mi-ar fi prietini dragi de o Viaţă!... Şi-i citesc în egală preţuire admirativă, cum proced (la doar trei-cinci proaspete cazuri, scuze Vouă, vechi prieteni corespondenţi!) de cîte ori alde Lidia şi Ion Lazu, apoi Elisabeta Isanos, Tudor Cicu, Rodica Lăzărescu ori  Luca Piţu mă-ndeamnă şi cheamă în gînd.
Dar, numai Ieri, 24 Octombrie 2013, am avut parte de jumatea-fericire, jumatea-lacrimă de a o cunoaşte-n persoană pe Doamna Magda!
De aceea, dar şi pentru că în (cam) 20 Octombrie 2012, i-am văzut (şi) la faţă pe "alde Lazu",  - cu întemeiată credinţă de-o viaţă, Decretez Octombrie Luna cea mai Fastă din Viaţa mea, după Ziua de 6 Decembrie (1981) - desigur!
Nu pot să închei înainte de o respectuoasă vorbă de mulţămită pentru Domnii Adrian Alui Gheorghe (cel care m-a ajutat cu drumul - dar nu numai!) şi Valentin Ajder, sigur şi de departe cel mai prob dintre editorii pe care i-am cunoscut!... Ambii s-au vădit a fi peste aşteptările mele, de cărţar (Mulţumesc, MagdeiU!) fără operă.
Retroactiv - gînd de afectivă recunoştinţă Domnului Director, activ, al Confesiuni-lor tîrgu-jiene Doru Strîmbulescu -, graţie căruia am ajuns eu, cu ale mele, alături de nume de renume şi de sensibilă pană, mai aproape de monada Magda şi Petru Ursache!

Al Vostru, Culai - care Vă invită să treceţi şi pe la Aniversarea a 75 de ani de la erijarea Monumentelor brîncuşiene din Tîrgu-Jiu, accesînd  situl deja consacrat. Alături de ultimul no al revistei jiene, e numărul omagial Brîncuşi.
Gata,
dar nu săriţi poz(n)ele, cu aste legendări:
- Făptuitorii dublei lansări, în aşteptarea eliberării sălii de către junii festivalului de literatură şi poezie-n traducere: Adrian Alui Gheorghe şi Valentin Ajder.
- afişul;
- cele două prezentări ale AAG (a început cu Etnosofia Magistrului);
- alte două prezenţe pietrene: poeţii (mai ales) Dorin Ploscaru şi Vasile Baghiu, într-o sală cu auditori atenţi şi avizaţi;
- eroica MagdaU, în sfîrşit, la prima-i ieşire publică, după aproape 3 luni;
- cărţile lansate (Etnosofia încadrînd Comunismul);
- MagdaU migălind autografe pentru Doi;
- AAG interviewat ... interVivat;
- MagdaU lîngă umbra lu'unCulai. (Dl Ajder mă va ierta că, după ce i-am "dinţuit" cîtva timp numele, nici Canonul cu năbădăi n-a consimţit să-l imortalizeze, decît în ipostaze cu mult mai relax. Asta-i!). N.C.

IMG_0002.JPG  

IMG_0005.JPG
IMG_0009.JPG

IMG_0013.JPG

IMG_0033.JPG

IMG_0054.JPG

IMG_0057.JPG
IMG_0065.JPG


Cărţile din bibliotecă: Silvia Butnaru, Ion George Enache, Monica Mureşan, Alexandrina Chelu.



















ion lazu - Fotografii de autor ... agatele din fereastră