duminică, 28 aprilie 2013

Scriitorul zilei: Ov.S. Crohmălniceanu  http://ilazu.blogspot.ro/2012/04/scriitorul-zilei-ovscrohmalniceanu-o.html

LA MULŢI ANI !!! tuturor Florinilor, Florinelor, Viorelelor, Violetelor, Margaretelor, Crinelor, Sanzienelor, Brânduşilor, Bujorilor..., Tuturor celor cu nume înflorite şi cu flori în suflet... Sănătate, bucurii, voie bună... împreună...
Alde Lazu

De Florii, un desen de Florin Pucă (primit de la prietenul scriitor Pan Izverna)




































ion lazu, Pagini de jurnal 1992

5 martie. Colega revine mereu la ideea că a avut zece ani de trai lejer, între ‘65 şi ‘75, a făcut excursii, a văzut Leningradul şi Parisul, alte  mari oraşe europene; au avut ce mînca, preţurile erau mici, făceau petreceri etc. Şi erai tînără şi sănătoasă, adaug eu. N-ai avut rude care să fi trecut prin închisoare. Ai avut acces la literatură, e drept, cenzura funcţiona, dar asta nu te deranja; nu te-a scîrbit demagogia, dictatura, umilinţa la care era supus omul demn.
Îi repet: Roman ar trebui să se ocupe de literatură, este cel mai mare fabricant de frumoase fraze goale, scornite, chiar ca în frazele propagandei socialiste. Fraze prea frumoase, dar găunoase, nesincere, care bat la ochi, care sunt suspecte omului cu picioarele pe pămînt. Ea calculează că în ultima rundă vor rămîne Iliescu şi Roman şi că pe Petrică îl va vota toată Convenţia.
10 martie. Sunt destui colegii care se strădiesc să-mi argumenteze că nu este cazul să mă zbucium pentru unirea cu Basarabia, cu subînţelesul că acolo sunt alte probleme grave, de ce să ne legăm la cap cu belelele altora, când avem noi destule? Tratatul de la Helsinki nu ne dă dreptul; SUA nu recunoaşte că răpirea Basarabiei e similară cu a ţărilor baltice etc.
15 martie. Ieri se anunţă la radio că N. Opriţescu a luat premiul pentru regie cu filmul Sezonul…, iar Dan Condurache premiul pentru interpretare masculină. Bucurie în casă, speranţe renăscute.
Telefon mamei lui Niki O., aflu că a venit pe 6. 03, şi-a luat premiul, a stat vreo săptămână, tras în toate părţile de diverşi amici. Se pare că nu a simţit nevoia să mă vadă, sau poate a telefonat cât eram noi la Predeal. Oricum, m-am dezumflat, după marea bucurie care fusese în casă la aflarea veştii că filmul lui a luat premiul pentru regie şi pentru interpretare masculină. Nu cred să-l mai intereseze Rămăşagul, altfel mi-ar fi scris măcar. Să văd ce fac la concurs, cu R. şi cu scenariul după Blana... Dau telefon şi la Creangă, dar nu mi se spune nimic precis despre exemplarele Întâmplărilor…, deşi semnalul îl am de la Crăciun, iar cartea se vinde de două săptămâni la librăria Sadoveanu. C. Popovici nu se întoarce din Franţa, poate a căpătat vreo bursă? Nici de la el vreo veste, altădată îmi scria. Tranziţia ne-a bulversat pe toţi.
Telefon acasă la Slatina, vorbesc cu cea mică, apoi cu Tata, care, ca de obicei, mi se plânge de Anişoara; mă întreabă dacă am primit banii pe carte şi câţi. Îi spun să se pregătească pentru sfârşitul lui aprilie, să mergem la Cioburciu. Tanti M. mă anunţă că a obţinut actul de proprietate pe apartament şi că ar vrea să facem act de vânzare-cumpărare. Numai că la circa financiară e mereu multă lume la coadă.
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
va urma


Cărţile prietenilor mei cu nume de flori: