29 mai.  Stan Velea, n. 29 mai 1933 - d. 30 iunie 2007       

 

 

Doljan din comuna Poiana Mare, din părinţi ţărani, a făcut şcoala primară în satul natal, liceul la Calafat, 1945-1952, apoi Facultatea de Filologie din Bucureşti, secţia slavistică, 1952-1957, după care, ca discipol al lui I. C. Chiţimia va funcţiona la Institutul de Teorie literară G. Călinescu, până la pensionare. Deosebit de sobru, modest şi tenace, dedicat muncii sale, nu a pregetat să studieze cu acribie fenomenul literar polonez, din perioada Evului mediu, trecând prin Renaştere, secolul Luminilor, romantism, realism critic, naturalism, mişcarea literară din Interbelic şi până la fenomenul literar polonez din stricta contemporaneitate. Istoric literar, traducător şi comparatist, făcând munca de cercetare a unei întregi secţii, a tradus în româneşte marea literatură poloneză, a publicat studii, sinteze, monografii, dând o impresionantă Istorie a literaturii poloneze, în trei volume 1986-1995, lucrare unică în peisajul exegetic european, rivalizând cu cele mai avizate lucrări apărute în Polonia, precum şi studii comparatiste privind confluenţele culturale româno-poloneze şi europene. Statul polonez l-a răsplătit cu nenumărate distincţii culturale.

Opera literară:   Reymont, Bucureşti, 1966;  Scriitori polonezi, Bucureşti, 1972; Paralelisme şi retrospective literare, Bucureşti, 1974; Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez, Bucureşti, 1984;  Istoria literaturii polone, Bucureşti, I-III, 1986-1995;  Interferenţe literare româno-polone, Bucureşti, 1989;  Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot, Bucureşti, 1995;  Universalişti şi comparatişti români contemporani, Bucureşti, 1996;  Plămada cărţilor, Bucureşti, 1997;  Sienkiewicz, Bucureşti, 1998;  Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, Bucureşti, 2001.

 

Citeşte mai mult: http://www.romlit.ro/stan_velea

 http://www.crispedia.ro/Stan_Velea

 http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=11188

 

 

Poezia zilei,  Lidia Lazu

 

***

Pe drumul de întoarcere 

Al valurilor   pe nisip

Am găsit o pană de pasăre

Auriu-verzuie

Cenuşiu-albăstruie

Cu vârful tăiat ca de un cuţit

 

Şi am făcut-o să zboare

suflând asupră-i

aproape la fel de uşor

Ca un copil adormit

 

9 02 1985

 

Paul Aretzu, n. 1949

 

*

voi muri când mă voi opri din citit. citesc zi şi noapte,

ca un nebun. la lumina soarelui sau la cea a

lumânării. am început de mic şi-mi este frică să mă

opresc. citesc în somn, cu ochii închişi, dintr-o carte

neagră. citesc şi atunci când nu citesc. de exemplu,

citesc pâinea şi vinul de la cină. sau citesc zidul cu

icoane. sau răsuflarea mamei, când se pierde. în

tremurăturile ei de parkinson îl citesc pe Domnul.

citesc doar cerneluri. apa din Botez o voi citi în altă

limbă: cântată. cu auzul încordat voi intra cu tot

sufletul în cititul cititului. şi muntele se va arunca în

mare.

*

trece prin faţa porţii un grup de copii regi. pacienţi ai

cusătoresei. tropotind în locuri înalte. târâindu-se

prin adâncuri. cusătoreasa le ia dimensiunile cu

centimetrul, înfigând ace în cusături. dar diavolul

îndoaie tivurile, surfilează, face experienţe pe viu.

oricărui început îi pune un semn din lână roşie. cu

suflarea îngheţată, copiii regi sunt decupaţi din

realitate.

 

Alţi scriitori:

Mihail Sebastian, m. 1945 

Ion Lazu

O nouă carte de Ben Todică, prietenul nostru de la Antipod (am vrut să spun Melbourne, Australia). Se numește: O nouă lume. Nu te grăbi! Nu te îngrijora! 235 pagini, scoasă la editura PIM din Iași. Am primit-o mai ieri și, curios cu privire la prestațiile acestui bănățean din Ciudanovița, plecat din țară prin 1978,  deja am început lectura, deși erau atâtea alte cărți care își așteptau rândul...  Voi reveni cu detalii.