miercuri, 22 mai 2024

22 mai: Vasile Andru, n. 1942

Sucevean din comuna Muşeniţa, din părinţi agricultori, îşi face şcoala în comuna natală, liceul la Siret şi Rădăuţi, după care urmează Filologia din Iaşi, secţia franceză-română. Profesor de liceu, apoi asistent la Institutul Pedagogic din Suceava, 1967-1975, se strămută la Bucureşti, ca redactor. Debutase cu publicistică încă în 1969, apoi se consacră prozei scurte şi romanului, editând nu mai puţin de 25 titluri. Între timp s-a orientat spre practicile sapienţiale, spre isihasm şi textele iniţiatice, beneficiind de stagii la Roma, Paris, în India, la Athos, în Australia.

Urmărindu-i iniţiativele isihaste, psihoterapeutice, textele, pelerinajele, interviurile, este mai greu de stabilit cărei religii tradiţionale ar putea fi ataşat Andru. Declarat creştin ortodox el este într-o asiduă căutare a unor modalităţi personale de a intra în dialog cu divinitatea, cu sine însuşi, ca esenţă umană. Este însă în afară de orice dubiu vocaţia interogativă şi rîvna isihastă a personajului care reuşeşte să facă prozeliţi, lucru foarte rar la noi.

Scrieri literare: Yutlanda posibilă (1970) - debut în volum; Mireasa vine cu seara (1973); Mirele (1975); Arheologia dorinţelor (1977); Noaptea împăratului (1979; O zi spre sfârşitul secolului (1983); Turnul (1985) ;Progresia Diana (1987); Muntele Calvarului 1991; Memoria textului (1992); Proză, eseuri, interviuri (1995); Un univers cu o singură ieşire (1997); Păsările cerului (2000) - premiul internaţional Balkanika 2000; Cel mai îndepărtat paradis (2001); Veacul meu, fiara mea, 2012; Pustia se lumește, 2014.

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Andru

http://www.edituraherald.ro/authordetail.asp?cod_autor=146

http://www.rostonline.org/rost/nov-dec2004/andru.shtml

Poezia zilei, George Bacovia, m. 22 mai 1957

Nervi de primăvară

Primăvară...

O pictură parfumată cu vibrări de violet.

În vitrine, versuri de un nou poet,

În oraş, suspină un vals de fanfară.

O lungă primăvară de visuri şi păreri ...

O lungă desertare zvoneşte împrejur,

E clar şi numai soare.

La geamul unei fabrici o pală lucrătoare

Aruncă o privire în zarea de azur.

O nouă primăvară pe vechile dureri ...

Apar din nou ţăranii pe hăul de câmpie,

În infinit pământul se simte tresăltând :

Vor fi acum de toate cum este orişicând,

Dar iar rămâne totul o lungă teorie.

O, când va fi un cântec de alte primăveri ? !

Urmăriţi câteva fragemente dintr-un recital Lidia Lazu: George Bacovia - Amurg violet, susţinut la Tinerimea Română, împreună cu pianista Ilinca Dumitrescu şi fagotistul Vasile Macovei.

BACOVIA în recitalul Lidiei Lazu ”Amurg violet”

Pansele negre...:

http://www.youtube.com/vatch?v=-bQEYKn9Cww

CARBONIZATE FLORI, NOIAN DE NEGRU:

http://www.youtube.com/vatch?v=Ri-WUOShcqA

muzica sonoriza orice ecou:

http://www.youtube.com/vatch?v=43vDBXXQC7E

acorduri, arpegii, armonii:

http://youtu.be/poBpN8oapvE

Alte fragmente se află pe YouTube.com

Alţi scriitori:

Andrei Mureşanu, n. 1816